Obligatiile unei societati în calitate de tert poprit

În cadrul procedurilor de executare silită, una din modalităţile de recuperare a debitelor alături de executarea mobiliară, imobiliară, sau a fructelor şi veniturilor imobilelor este poprirea.

Potrivit art. 781 alin. 1 din Codul de procedură civilă:

“Sunt supuse urmăririi silite prin poprire sumele de bani, titlurile de valoare sau alte bunuri mobile incorporale urmaribile datorate debitorului ori deţinute în numele sau de o a treia persoană sau pe care aceasta din urmă i le va datora în viitor, în temeiul unor raporturi juridice existente. De asemenea, în condiţiile art. 733 alin. (1), pot fi poprite şi bunurile mobile corporale ale debitorului deţinute de un terţ în numele său.”

Aşadar, pot apărea situaţii în care o societate angajată într-un contract civil cu o altă societate sau printr-un contract de muncă încheiat cu o persoană fizică, este somată de un executor judecătoresc pentru că toate sumele datorate debitorului să fie consemnate în contul de executare silită, până la concursul valorii debitului de recuperat, în loc să îi fie plătite partenerului de afaceri sau angajatului, după caz.

Practic, dacă datoraţi sau aţi datorat într-un interval de timp apropiat o sumă de bani unei persoane care este în executare silită, executorul judecătoresc, pe baza informaţiilor primite în urma interogărilor pe care le face la diferite instituţii ale statului (e.g. ANAF, ITM), va transmite către dumneavoastră o adresă de înfiinţare a popririi.

Odată ce v-a fost comunicată această adresă, aveţi în sarcină o serie de obligaţii, evidenţiate în art. 787 din Codul de procedură civilă:

“(1)În termen de 5 zile de la comunicarea popririi, iar în cazul sumelor de bani datorate în viitor, de la scadenţa acestora, terţul poprit este obligat:

  1. să consemneze suma de bani, dacă creanţa poprită este exigibilă, sau, după caz, să indisponibilizeze bunurile mobile incorporale poprite şi să trimită dovada executorului judecătoresc, în cazul popririi înfiinţate pentru realizarea altor creanţe decât cele arătate la pct. 2;
  2. să plătească direct creditorului suma reţinută şi cuvenită acestuia, în cazul sumelor datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere sau de alocaţie pentru copii, precum şi în cazul sumelor datorate cu titlu de despăgubiri pentru repararea pagubelor cauzate prin moarte, vătămarea integrităţii corporale sau a sănătăţii. La cererea creditorului, suma îi va fi trimisă la domiciliul indicat sau, dacă este cazul, la reşedinţa indicată, cheltuielile de trimitere fiind în sarcina debitorului.

(2)Dacă sunt înfiinţate mai multe popriri, terţul poprit va proceda potrivit alin. (1), comunicând, după caz, executorului ori creditorilor arătaţi la pct. 1 şi 2 din acelaşi alineat numele şi adresa celorlalţi creditori, precum şi sumele poprite de fiecare în parte.

(3)Terţul în mâinile căruia se află bunurile mobile incorporale poprite este supus tuturor îndatoririlor şi sancţiunilor prevăzute de lege pentru administratorii-sechestru de bunuri sechestrate.

(4)În cazul când poprirea s-a făcut asupra unor bunuri mobile incorporale şi termenul de restituire este scadent, terţul poate cere executorului să le încredinţeze unui administrator-sechestru.

(5)Terţul poprit nu va putea face contestaţie împotriva popririi. El îşi va formula apărările în instanţa de validare.”

În concret, odată ce v-a fost comunicată adresa aveţi două posibilităţi:

  1. Dacă datoria există:

Să plătiţi, în termen de maxim 5 zile de la primirea adresei, în contul indicat de executorul judecătoresc în adresă, suma pe care o datoraţi (dacă este mai mică decât debitul arătat în adresă) sau suma arătată în adresă (dacă debitul dumneavoastră este mai mare decât debitul indicat în adresă), după care să comunicaţi executorului judecătoresc dovada plăţii;

  1. Dacă datoria nu există:

Să transmiteţi o adresa executorului, în termen de maxim 5 zile de la primirea adresei, în care să arătaţi că datoria nu există şi să faceţi eventual dovada în acest sens. Dovada poate fi făcută prin anexarea OP privind facturile care au existat dar care au fost achitate (dacă este cazul).

Sancţiunea care poate interveni în urma nerespectării obligaţiilor menţionate este aceea că împotriva societăţii având calitatea de terţ poprit se va putea introduce o cerere de validare a popririi, în faţa instanţei. Odată admisă cererea şi validată poprirea, societatea devine debitor în dosarul de executare silită, având aceleaşi obligaţii pe care le are debitorul principal.

Important de semnalat este faptul că şi dacă debitul nu există şi se primeşte o somaţie de la executor la care nu se va formula un răspuns, există riscul de a fi chemat în judecată într-un dosar de validare a popririi. Desigur că odată îndeplinită în mod legal procedura de citare în dosarul de instanţă, partea chemată în proces ca şi terţ poprit pentru validare va avea posibilitatea de a formula întâmpinare şi de a arată faptul că la data respectivă nu datorează nicio sumă de bani debitorului executat silit, dovedind prin probe, caz în care instanţa de judecată va lua act şi va pronunţa o hotărâre de respingerea a cererii de validare a popririi.

Cu toate acestea, pentru a evita din punct de vedere logistic antamarea unui proces, recomandarea legală este de a formula răspuns la somaţia executorului judecătoresc în ambele situaţii expuse mai sus.

Acţiunea de validare a popririi poate fi introdusă inclusiv împotriva terţului care a virat totuşi suma de bani în contul debitorului desocotind adresa de înfiinţare a popririi primită de la executor.

În ceea ce priveşte proporţionalitatea recuperării creanţei de la un terţ poprit, menţionăm faptul că raportul de plată în contul executorului este de 100% din suma datorată în cazul debitorilor persoane juridice şi nu mai mult de 1/3 din veniturile băneşti datorate persoanelor fizice în calitate de salariaţi, cu excepţia debitelor cu titlu de obligaţie de întreţinere sau alocaţie pentru copii când se poate reţine până la jumătate din suma totală a veniturilor.

Dacă există mai multe urmăriri silite asupra aceluiaşi venit bănesc, în cazul salariaţilor, nu se va consemna la executor mai mult de jumătate din sumă reprezentând venitul realizat lunar de angajat.

Ajutoarele pentru incapacitate temporară de muncă, compensaţia acordată salariaţilor în caz de desfacere a contractului individual de muncă pe baza oricăror dispoziţii legale, precum şi sumele cuvenite şomerilor, potrivit legii, nu pot fi urmărite decât pentru sume datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere şi despăgubiri pentru repararea daunelor cauzate prin moarte sau prin vătămări corporale, dacă legea nu dispune altfel, potrivit codului de procedură civilă.

Lasă un comentariu