Începând cu 1 aprilie 2021, nerespectarea unui maxim de 2 grame de acizi grași trans (în continuare AGT) la 100 de grame de grăsime în alimentele destinate consumatorului final şi în alimentele destinate vânzării cu amănuntul nu va mai fi permisă, potrivit unui nou regulament european publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene la data de 25 aprilie 2019.
Potrivit Regulamentului nr. 649/2019, conţinutul de AGT- alţii decât AGT prezenţi în mod natural în grăsimea de origine animală, din alimentele destinate consumatorului final şi din alimentele destinate vânzării cu amănuntul, nu va depăși 2 grame la 100 de grame de grăsime. Potrivit aceluiași act normativ, operatorii din sectorul alimentar, care furnizează altor operatori din acest sector alimente care nu sunt destinate consumatorului final sau vânzării cu amănuntul, se asigură că acestor operatori din sectorul alimentar le sunt furnizate informaţii cu privire la cantitatea de AGT, alţii decât AGT care se găsesc în mod natural în grăsimile de origine animală, în cazul în care cantitatea respectivă depăşeşte 2 grame la 100 g de grăsime.
Noțiunile de „grăsime”, „acizi grași saturați”, „AGT” sunt definite de Regulamentul nr. 1169/2011 privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare. Grăsimea, potrivit acestui act normativ reprezintă lipidele totale, inclusiv fosfolipidele. Acizii grași saturați reprezintă acizii graşi fără legătură dublă în timp ce acizii grași trans înseamnă acizi graşi cu cel puţin o legătură dublă neconjugată (şi anume întreruptă de cel puţin o grupare metilen) carbon-carbon, în configuraţie trans.
AGT reprezintă, practic, un anumit tip de grăsime nesaturată. În mod natural, aceste grăsimi se găsesc în produsele alimentare obținute de la rumegătoare, cum ar fi produsele lactate și carnea și în anumite plante și produse de origine vegetală (praz, mazăre, salată și ulei de rapiță).
Consumul de AGT, fiind legat în principal de consumul de uleiuri parțial hidrogenate produse industrial și utilizate de industrie într-o gamă largă de băuturi și produse alimentar nu vizează în mod direct produsele preambalate, ci și produsele alimentare vândute în vrac și alimentele servite la servicii de restaurant și catering. În mod special sunt vizate de această reglementare restaurantele și centrele fast-food deoarece acestea folosesc AGT în produsele alimentare prăjite deoarece presupun costuri reduse si pot fi reutilizați de mai multe ori în friteuzele comerciale. De asemenea, AGT, adăugați sau formați în timpul pregătirii vizează categorii de alimente precum biscuiți, prăjituri, gustări sărate și alimente prăjite.
La nivelul Romaniei există deja inițiat un demers care stabilește aceeași limită de 2 grame AGT la 100 grame de ulei sau grăsime din conținut pentru produsele alimentare. Deși initiat in 2017, proiectul de lege- “Legea pentru stabilirea conținutului de acizi grași trans în produsele alimentare destinate consumului uman” a fost adoptat de Senat în octombrie 2017 și trimis in urma dezbaterilor in Camera Deputaților pentru aviz la Comisia pentru industrii și servicii, Comisia pentru sănătate și familie și la Comisia juridică, de disciplină și imunități. în august 2018 a fost înregistrat și punctul de vedere al Guvernului, însă procedura a rămas blocată la acest nivel.
Există state precum Austria, Danemarca, Letonia și Ungaria în care există deja legislație națională în vigoare care limitează conținutul de AGT din produsele alimentare, în timp ce majoritatea celorlalte state membre au ales măsuri voluntare, cum ar fi autoreglementarea, recomandări privind aportul alimentar sau criterii de compoziție pentru anumite produse tradiționale.
Întrucât la nivelul Uniunii Europene nu a fost reglementat anterior conținutul de AGT în produsele alimentare și nu exista nicio obligație pentru operatori cu privire la etichetarea acesora, Comisia Europeană a adoptat acest regulament, mai ales în contextul în care consumul frecvent de uleiuri de origine vegetală parțial hidrogenate produse pe cale industrială a fost asociat cu o serie de afecțiuni ale sănătății precum creșterea riscului de boli cardiovasculare (mai mult decât orice alte factor pe termen lung), infertilitate, endometrioză, calculi biliari, boala Alzheimer, diabet, obezitate și anumite tipuri de cancer.
