Acțiunea oblică este una dintre măsurile conservatorii pe care le are la dispoziție creditorul chirografar, prin care acesta, în numele debitorului, urmează să valorifice un drept ce aparține debitorului.
Creditorul va apela la acțiunea oblică atunci când debitotul neglijează să își exercite drepturile, iar această neglijență are drept urmare lezarea intereselor creditorului, cauzată de insolvabilitatea debitorului.
Pentru o mai bună înțelegere a acestui concept, exemplul unei situații în care este incidentă acțiunea oblică este următorul: în cazul în care debitorul a vândut un bun și omite să solicite plata prețului de la cumpărător, deși este scadentă, creditorul se va putea subroga în dreptul vânzătorului de a solicita plata prețului. Astfel, creditorul se bucură de baza legală pentru a putea întreprinde acțiunile necesare în scopul evitării insolvabilității debitorului și va acționa în folosul acestuia.
Astfel de exemple pot fi realizate în temeiul diferitor drepturi patromoniale ale debitorului, excepție făcând drepturile strâns legate de persoana acestuia.
Pentru a putea exercita acțiunea oblică, creditorul trebuie să dovedească calitatea sa procesuală activă, cât și pe cea pasivă a debitorului, să dovedească existența interesului, respectiv insolvabilitatea debitorului care duce la un prejudiciu în sarcina creditorului prin micșorarea activului patrimonial al debitorului.
Din punct de vedere al condițiilor materiale care trebuie îndeplinite, enumerăm următoarele: debitorul să-și fi dat seama, ori ar fi trebuit să își dea seama că prin acțiunile ori inacțiunile sale își crează ori mărește starea de insolvabilitate; creanța în discuție să fie certă și exigibilă.
În cazul în care acțiunea oblică introdusă de creditor este admisă, actul juridic (contractul de vănzare, de împrumut încheiat de debitor în frauda intereselor creditorului), va fi declarat inopozabil (efectele acestuia nu se vor aplica) față de creditorul care a exercitat-o, cât și față de ceilalți creditori care au intervenit în cauză.
Astfel, creditorul va avea posibilitatea să urmărească bunul ori bunurile la care se referă actului juridic atacat, comportându-se ca și cum nu ar fi ieșit niciodată din patrimoniul debitorului.
Avocat Diana Dulamă
