În toate cazurile în care debitorul (datornicul) încheie o serie de acte în frauda creditorului (persoana căreia îi datora o sumă de bani/ alte tipuri de bunuri), creditorul are la dispoziție măsuri prin care să echilibreze situația.
Acțiunea pauliană (revocatorie) reprezintă mijlocul prin care creditorul solicită declararea inopozabilității actelor juridice pe care debitorul le-a încheiat în prejudicierea intereselor sale. Astfel de acte sunt considerate acelea prin care debitorul își creează sau își majorează o stare de insolvabilitate (spre exemplu, contracte de donație, contracte în care prestațiile părților sunt complet dezechilibrate).
Acțiunea pauliană nu trebuie să fie confundată cu acțiunea oblică. Următorul exemplu indică o situație în care debitorul prejudiciază interesele creditorilor:
„Debitorul A deține un autoturism în patrimoniul său. Pentru a-l sustrage de la urmărire, donează autoturismul celui mai bun prieten al său, B. În aceste circumstanțe, creditorii lui A nu ar mai putea să urmărească silit autoturismul și nu își vor putea satisfice creanța din prețul acestui bun mobil. A și B se înțeleg ca după un anumit termen autoturismul va reveni în patrimoniul lui A”.
Acțiunea pauliană este aplicabilă tuturor actelor juridice, atât pentru cele cu titlu oneros, cât și pentru cele cu titlu gratuit. Există totuși câteva acte juridice care nu se pot revoca pe calea acțiunii pauliene. Printre aceste acte se numără actele strâns legate de persoana debitorului (de exemplu, actul de recunoaștere a paternității unui copil din afara căsătoriei, actul căsătoriei) sau actele care se referă la drepturile și la bunurile insesizabile pe care le deține debitorul (de exemplu, renunțarea la alocația de stat).
Condiții cumulative pentru exercitarea acțiunii pauliene în fața instanței sunt următoarele: creanța să fie certă; creditorul să sufere un prejudiciu prin actul fraudulos; existența fraudei debitorului să fie incidentă (acesta urmărește sau cel puțin cunoaște faptul că prin respectivul act își produce sau mărește starea de insolvabilitate), precum și complicitatea terțului la fraudă (terțul cunoaște că prin respectivul act de cauzează un prejudiciu creditorului).
În ceea ce privește efectele acțiunii pauliene, dacă acțiunea pauliană este admisă, actul atacat va fi declarat inopozabil (efectele acestuia nu se vor aplica) atât față de creditorul care a introdus acțiunea, cât și față de ceilalți creditori, sub condiția ca aceștia să fi intervenit în cauză.
Avocat Diana Dulamă
