Contractul de mandat este un contract de încredere care se încheie între două persoane, una dintre ele numindu-se mandatar (persoana care încheie propriu-zis un act juridic cu un terţ) şi cealaltă numindu-se mandant (persoana în numele căreia se încheie un anumit act juridic). Astfel, mandantul are încredere deplină în mandatar, lasându-l să încheie acte juridice pe seama lui (art. 2009 C. civ).
Ce se întâmplă în ipoteza în care apare un conflict de interese între mandant şi mandatar?
Menţionăm că una dintre obligaţiile mandatarului faţă de mandant este loialitatea, adică, mandatarul, în relaţiile cu terţul contractant, trebuie să facă tot posibilul pentru a proteja interesele mandantului. De exemplu: A şi B încheie un contract de mandat prin care A (mandant) îl împuterniceşte pe B (mandatar) să vândă un apartament. B îi vinde apartamentul lui C (C fiind copilul lui B). Având în vedere relaţia de rudenie care este între cei doi, B ar putea să îşi încalce obligaţia de loialitate pe care o are faţă de A prin contractul de mandat şi să-i vândă apartamentul lui C la un preţ mult mai mic decât preţul pieţei. Astfel, interesul lui A (de a obţine un preţ cât mai mare pe apartament) ar fi lezat.
În exemplul dat, A (mandantul) poate cere anularea contractului în baza art. 1303 C.civ.: “Contractul încheiat de un reprezentant aflat în conflict de interese cu reprezentatul poate fi anulat la cererea reprezentatului, atunci când conflictul era cunoscut sau trebuia să fie cunoscut de contractant la data încheierii contractului”, dar trebuie să dovedească că C (terţul contractant) a cunoscut conflictul de interese dintre A şi B în momentul în care a încheiat contractul de vânzare.
Putem observa că se poate naşte un conflict de interese între mandant şi mandatar în momentul în care terţul contractant se află în relaţii de rudenie cu mandatarul (ex: este copil, părinte cu mandatarul ) sau se află în relaţii de afaceri cu mandatarul (ex: este asociat într-o societate cu mandatarul) şi apare astfel o puternică îndoială cu privire la faptul că mandatarul ar face tot posibilul să apere interesele mandantului.
O altă situaţie în care ar putea apărea un conflict de interese este reprezentată de contractul cu sine însuşi (autocontractul) care vizează ipoteza în care mandatarul încheie contractul care formează obiectul mandatului cu sine însuşi. Ex: A (mandant) îl împuterniceşte pe B (mandatar) să închirieze un imobil, iar acesta îl ia în folosinţă în calitate de chiriaş, plătind o chirie foarte mică. Şi în această situaţie, interesul lui A (de a cere o chirie cât mai mare), este lezat.
Un alt exemplu în care se creează conflict de interese între mandant şi mandatar este dubla reprezentare care presupune că o persoană acţionează în calitate de mandatar al ambelor părţi contractante. Ex: A (mandant) îl împuterniceşte pe B (mandatar) să îî găsească un deponent care să depoziteze stocuri de materii prime şi materiale contra unei remuneraţii, iar C (alt mandant) îl împuterniceşte pe acelaşi mandatar (B) să îi găsească un depozitar care să-i ţină stocurile de marfă pe care le utilizează în afacere (materii prime şi materiale) în depozitele sale. În acest exemplu există posibilitatea ca mandatarul să favorizeze o parte în detrimentul celeilalte şi astfel să-şi încalce obligaţia de loialitate asumată într-unul dintre contracte.
În sprijinul părţilor vine art. 226 alin. 1 din Regulamentul de punere în aplicare a Legii notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995: “În cazul în care se autentifică o procură pentru încheierea unui contract de vânzare, iar cumpărătorul sau soţul acestuia are el însuşi calitatea de mandatar al vânzătorului, notarul public va cere părţilor să înscrie în cuprinsul procurii toate clauzele contractului, inclusiv preţul.” Deşi acest text de lege vizează numai contractul cu sine însuşi, notarul îl poate avea în vedere şi în cazul dublei reprezentări.
În cazurile mai sus menţionate, atunci când există pericolul vătămării intereselor mandantului, mandantul poate cere anularea contractului pentru dol prin retincenţă sau pentru nerespectarea de către mandatar a obligaţiei de loialitate pe care o are faţă de mandant, cu excepţia situaţiei în care contractul este în integralitate redactat de către mandant, iar mandatarul trebuie doar să găsească un contractant care să accepte în integralitate termenii contractului.
- Gabriel Boroi, Mona-Maria Pivniceru, Fişe de drept civil, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2016, pag. 604-611;
- Răzvan Dincă, Contracte civile speciale în noul Cod civil, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2013, pag. 224-229;
Teodora Ioana Oprișan, colaborator Grecu și Asociații
