– Deschiderea procedurii arbitrale și regularizarea cererii de arbitraj
Prezentare a regulilor de procedură arbitrală în fața Curții de Arbitraj de pe lângă CCIR –
Într-un articol anterior pe tema arbitrajului institu, a fost efectuată o analiză a criteriilor pe care un antreprenor trebuie să le aibă în vedere atunci când trebuie să aleagă între soluționarea litigiilor în care compania sa este implicată pe calea instanțelor judecătorești, ori, mai degrabă, pe calea arbitrajului comercial instituționalizat.
La acel moment, o serie de elemente de referință, precum timpul de soluționare a litigiului, posibilitatea de a alege arbitrii și expertiza acestora, costurile, ori confidențialitatea procedurii au dus la concluzia că apelarea la modalitatea de soluționare alternativă a litigiilor este o soluție demnă de luat în considerare pentru orice business în creștere.
Cu toate acestea, apreciem că se impune că, în efectuarea unei asemenea analize, să se aibă în vedere și regulile concrete sub care se desfășoară procedura arbitrală iar, în cadrul acestui articol, vom face o analiză succintă a regulilor de procedură arbitrală ale Curții de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României (în continuare Curtea).
Având în vedere faptul că recurgerea la procedura arbitrală reprezintă o opțiune a părților, se cuvine să precizăm că regulile de procedură arbitrală ale Curții se aplică atunci când părțile fac referire la acestea, ori la instituția Curții în sine, ori la regulile acesteia. Totuși, părțile au posibilitatea de a alege că eventualul litigiu să fie soluționat de Curte, însă sub regulile arbitrale ale altei instituții (de exemplu, ale Camerei Internaționale de Comerț – ICC).
Un litigiu arbitral este demarat de către reclamant prin formularea unei cereri de arbitrare, care va trebui să conțină: datele de identificare ale părților, ale reprezentantului reclamantului, o prezentare sumară a cauzei, care trebuie să cuprindă și indicarea obiectului și valorii cererii și a mijloacelor de probă avute în vedere, menționarea convenției arbitrale și anexarea acesteia în copie, propunerea reclamantului referitoare la numărul de arbitri și locul unde să aibă loc arbitrajul, opțiunea reclamantului privind aplicarea procedurii simplificate*, numele arbitrului desemnat și semnătura reclamantului ori a reprezentantului acestuia.
Cererea va cuprinde și orice cerere de introducere în cauză a altor persoane, precum și taxa de înregistrare. În cazul în care taxa lipsește, Curtea acordă un termen de 5 zile în care poate fi achitată, în caz contrar, cererea fiind restituită reclamantului. De asemenea, reclamantul va achita taxa arbitrală, în termen de 10 zile de la data la care a fost înștiințat în acest sens de către Secretariatul Curții. Termenul poate fi prevăzut în funcție de circumstanțele concrete ale cauzei.
Față de cererea astfel înregistrată, Pârâtul va depune un răspuns, în termen de 30 de zile de la primirea comunicării cererii, arătând aparițiile sale, răspunsul cu privire la propunerea privind numărul de arbitri și la celelate mențiuni procedurale din cererea reclamantului, numele arbitrului desemnat, dacă este cazul și semnătura. Lipsa răspunsului nu poate echivala cu recunoașterea pretențiilor, iar arbitrajul va continua să se judece chiar și contextul lipsei.
Răspunsul și/sau, după caz, cererea reconvențională, se va/vor comunica reclamantului, care dacă este cazul, va putea să formuleze răspuns la cererea reconventionala în termen de 20 de zile.
Celorlalte părți chemate în judecată, fie prin răspunsul păratului inițial, fie prin răspunsul păratului reconventional li se vor aplica prin asemănare prevederile amintite în paragragul anterior.
În eventualitatea în care anumite lipsuri cu privire la cererea de arbitrare, ori la răspunsurile formulate de celelalte părți chemate în judecată, Președintele Curții va înștiința partea în cauză despre aceste lipsuri, cu mențiunea de a se depune completările solicitate în 10 zile de la primirea comunicării.
În funcție de natura informațiilor suplimentare solicitate (dacă soluționarea cauzei depinde în mod esențial de ele ori nu), Președintele Curții va putea dispune restituirea cererii către autorul său. Dacă informațiile nu sunt esențiale, arbitrajul va continua în lipsa lor.
În cadrul procedurilor arbitrale, așa cum am arătat, este permisă coparticiparea procesuală, condițiile find similare celor cu cele din procedura de judecată în fața instanțelor de drept comun.
Astfel, întâlnim în cadrul procedurii arbitrale, cererea de arbitrare formulată împotriva altor persoane care pot pretinde același drept ca reclamantul sau cererea prin care un intervenient pretinde pentru sine același drept dedus judecății, însă aceste cereri vor fi admisibile doar cu aprobarea tribunalului arbitrar, ori, dacă tribunalul nu a fost constituit, cu aprobarea Colegiului Curții.
În orice caz, pentru ca aceste două tipuri de coparticipare să fie permise, este necesar ca TOATE părțile să fi convenit la judecarea litigiilor în această manieră. În aceeași serie de condiții, trebuie ca cererile prin care este deschis astfel cadrul procesual să fie maxim formulate până la data primului termen de arbitrare, iar taxa arbitrală și eventualele costuri suplimentare au fost achitate.
În ceea ce privește momentele de referință în această etapă a procedurii arbitrale, se consideră că arbitrajul este deschis atunci când cererea de arbitrare este primită la Secretariatul Curții (sau la data expedierii comunicării prin servicii poștale/curier), sub rezerva plății taxelor de înregistrare cerere și de arbitrare.
De asemenea, tribunalul arbitrar este considerat constituit la data acceptării numirii de către arbitrul unic ori de către supra arbitru.
Cât privește numărul de arbitri, acesta va fi întotdeauna unul impar, fie un arbitru unic, fie 3 arbitri, câte unul numit de fiecare parte și un supra arbitru.
Avocat Alexandru Andrei Teodorescu
