Clauza penală, reglementată de dispoziţiile art. 1538 alin. 1 din Codul civil, reprezintă o prevedere contractuală prin care părţile evaluează anticipat prejudiciile ce ar rezulta din neexecutarea culpabilă a obligaţiilor asumate. Această stipulaţie contractuală, este foarte frecvent utilizată şi prezintă o mare utilitate practică întrucât, prin aceasta se evită dificultăţile pe care le ridică o eventuală cuantificare judiciară a daunelor-interese şi, în anumite cazuri, cheltuielile ocazionate de procesul civil.

Astfel, în cazul neexecutării obligaţiei asumate iniţial de către debitor, prin intermediul clauzei penale, acesta se poate obliga în contrapartidă la executarea unei alte prestaţii, care nu trebuie să constea în mod obligatoriu în plata unei sume de bani, ci poate, spre exemplu, să aibă ca obiect îndatorirea debitorului de a remite un bun creditorului.

Conform reglementării actuale, creditorul poate cere executarea clauzei penale fără a fi ţinut să dovedească un prejudiciu, iar debitorul nu are posibilitatea de a alege să execute prestaţia stabilită prin clauza penala în locul obligaţiei principale la care s-a angajat prin contract.

Valabilitatea clauzei penale inserate într-o convenţie, depinde de valabilitatea convenţiei însăşi, fapt de unde rezultă caracterul accesoriu al acestei stipulaţii contractuale. Nulitatea clauzei penale nu atrage însăşi nevalabilitatea obligaţiei prinicipale asumate de debitor.

Prestaţia stabilită în clauza penală poate fi prevăzută pentru neexecutarea culpabilă a obligaţiei principale asumate de către debitor sau pentru neexecutarea corespunzătoare a acesteia. Prin neexecutare corespunzătoare se înţelege spre exemplu o executare incompletă, ori faptul că executarea obligaţiei nu s-a făcut la termenul convenit de părţi.

În caz de neexecutare sau de executare neconformă a obligaţiei principale, creditorului i se deschide calea către mai multe remedii juridice de care poate să uzeze precum executarea silită a obligaţiei, rezoluţiunea sau rezilierea contractului, după caz, ori el poate să aleagă executarea clauzei penale.

Instanţa de judecată nu poate modifica cuantumul clauzei penale decât în două situaţii de excepţie prevăzute în art. 1541 din Noul Cod Civil, în care poate doar să reducă cuantumul acesteia, şi anume:

– atunci când obligaţia principală a fost executată în parte şi această executare a profitat creditorului;

– în situaţia în care penalitatea este vădit excesivă faţă de prejudiciul ce putea fi prevăzut de părţi la încheierea contractului. În această din urmă situaţie, penalitatea astfel cum aceasta a fost redusă, trebuie însă să rămână superioară obligaţiei principale.

 

Putem cumula clauza penală cu o altă modalitate de despăgubire?

Această problematică este abordată în art. 1539 din Codul civil și prevede următoarele soluții:

  1. atunci când clauza penală a fost prevăzută pentru neexecutarea obligațiilor, nu poate fi cumulată cu executarea lor în natură și nici cu eventualele daune-interese compensatorii;
  2. atunci când clauza penală a fost prevăzută pentru executarea necorespunzătoare(adică, în concepția legiuitorului, încâlcându-se regulile referitoare la timpul și locul executării obligației), clauza penală se poate cumula cu remediul executării silite în natură;
  3. dacă clauza penală a fost prevăzută pentru neexecutare, ea nu poate fi cumulată cu daune-interese compensatorii, dar poate fi cumulată cu cele moratorii, dacă există și întârziere în executarea obligațiilor. Când clauza penală a fost stabilită pentru executarea necorespunzătoare (condiții de timp și loc), ea se poate cumula cu daunele-interese compensatorii.

Având în vedere cele menționate, este extrem de importană maniera în care este scrisă și concepută o clauză penală pentru ca ea să fie valabilă, să producă efecte juridice și să nu fie diminuată de instanța de judecată. Astfel, în situația în care încheiem un contract, iar cocontractantul nu dorește să iși execute obligațiile asumate, o eventuală clauză penală cuprinsă în contract poate constitui un remediu pentru acoperirea prejudiciului suferit.

Laura Mihu  – Junior Lawyer

Lasă un comentariu