Digitalizarea României în vremea pandemiei SARS-COV-2

Apariția și răspândirea noului coronavirus la nivel mondial a determinat apariția celei mai grave crize epidemiologice din ultimul secol, cu consecințe sociale, economice si politice pe care nimeni nu a putut să le anticipeze la momentul raportării primelor cazuri, in decembrie anul trecut.

În mai puțin de cinci luni, pandemia SARS-COV-2 a schimbat poate definitiv modalitatea de a ne raporta la activitățile fiecăruia dintre noi: de la spălatul pe mâini, până la modul în care interacționăm în relațiile private, de muncă sau chiar cu autoritățile statului. În contextul apariției și dezvoltării conceptului de distanțare socială, entitățile private și publice au fost puse în situația de a se adapta la noilor realități generate de această criză. Astfel, a fost accelerat procesul de digitalizare, nevoia de a trece ”în online” resimțindu-se atât în cazul unor membri ai sociețății care nu au agreat de la început noile mijloace de comunicare și tehnologii, sau care nu s-au putut adapta până în prezent la acestea, cât și în cazul unor state cu un aparat birocratic considerabil și refractar la ideea de schimbare.

România, prin instituțiile sale centrale, s-a încadrat perfect în această ultimă categorie, fiind mai mult forțată de situație să se schimbe în direcția digitalizării vastului aparat de stat, tocmai pentru a-și încuraja cetățenii să mențină distanța socială și a preveni astfel o răspândire a noului coronavirus.

Din această perspectivă, de la apariția primului caz de coronavirus, pe 26 februarie 2020 și până la jumătatea lunii aprilie, au apărut într-un timp record o serie de inițiative și platforme online cu rolul de a ușura interacțiunea dintre autorități și cetățean. Acestea au fost generate în principal de o serie de măsuri economice și sociale pe care autoritățile le-au adoptat pe timpul pandemiei și au avut în principal scopul de a diminua la maximum cozile interminabile de la ghișeele instituțiilor publice, un potential factor de răspândire al coronavirusului. Astfel, România a făcut o trecere bruscă de la ghișeul dedicat plăților online la o inițiativă de digitalizare autentică, cu perspective reale de extindere către întregul aparat administrativ central.

În continuare ne propunem să prezentăm pe scurt principalele inițiative care s-au concretizat până în prezent, în domeniul digitalizării, împreună cu perspectivele și direcțiile de urmat pentru a asigura sustenabilitatea și durabilitatea acestui trend.

 

• AUTORITATEA PENTRU DIGITALIZAREA ROMÂNIEI

Cel mai important rol în demersul de digitalizare al administrației l-a jucat Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR). Instituția a fost organizată recent, prin Hotărârea de Guvern nr. 89/2020 și i-a fost trasat încă de la început rolul de a realiza și coordona implementarea strategiilor și politicilor publice privind transformarea digitală a administrației publice și implicit a economiei și societății românești, precum și realizarea guvernării electronice la nivelul administrației publice din România.

În acest sens, ADR i-au fost stabilite competențe extinse pentru implementarea reformei digitale și îndeplinirea obiectivelor sale, incluzând atribuții din următoarele sfere:

 

• Atribuții de reglementare, supraveghere și control

ADR este noua autoritate de supraveghere și control în multiple domenii pe aspectele ce țin de digitalizare. Competența ADR cuprinde și supravegherea și controlul aplicării și respectării legislației din domeniul tehnologiei, inclusiv cadrul legislativ care reglementează folosirea soluțiilor tehnologice în sectoare însemnate ale economiei, precum semnătura electronică, comerțul electronic și protecția consumatorului.

 

În vederea îndeplinirii funcțiilor de supraveghere, personalul împuternicit din cadrul ADR are dreptul să solicite documente, iar operatorii economici au obligația de a le prezenta sau de a răspunde oricăror altor solicitări necesare verificării respectării legislației din domeniul de competență al ADR.

 

1. Elaborarea strategiilor naționale în domeniul transformării digitale, automatizării, robotizării și inteligenței artificiale și coordonarea implementării acestora

 

• Atribuții de raportare

ADR publică anual Catalogul serviciilor publice în scopul monitorizării progresului transformării digitale a administrației; realizează trimestrial raportul digitalizării care conține, printre altele, sumarul activității ADR, progresul înregistrat și gradul de conformare al autorităților publice cu prevederile legale din domeniul de competență al ADR.

 

• Atribuții de reprezentare și afaceri europene

ADR coordonează aplicarea acordurilor internaționale la care România este parte în domeniul tehnologiei informației, susține poziția României în procesul de negociere și adoptare la nivel european a inițiativelor în domeniul digitalizării și reprezintă România în organismele internaționale de cooperare în acest domeniu.

 

• Atribuții privind proiectele și asistența tehnică

ADR avizează, inițiază și asigură finanțarea programelor și proiectelor din domeniul transformării digitale, sprijină instituțiile cu atribuții în domeniul achizițiilor publice pentru elaborarea de soluții tehnice în cadrul proiectelor de tehnologia informației și acordă consultanță în procesul de analiză a fluxurilor operative.

 

1. Avizarea instrumentelor de plată cu acces la distanță, de tipul internet banking, home-banking, phone-banking sau mobile-banking

 

1. Avizarea sau autorizarea, printre altele, platformelor online de transport alternativ.

 

1. Exercitarea rolului de coordonare pentru punerea în aplicare a Regulamentului (UE) 2017/1.128 privind portabilitatea transfrontalieră a serviciilor de conținut online în cadrul pieței interne.

 

1. Reglementarea funcționării registrului pentru numele de domenii “.ro”.

De asemenea, ADR colaborează cu sectorul privat în vederea consultării pe domeniile de interes comun, pentru sprijinirea programelor și strategiilor de digitalizare

În acest sens, a fost înființat Consiliul național pentru transformare digitală („CNTD”) ca organ consultativ la nivelul ADR, componența lui incluzând cel puțin cinci membri reprezentanți ai sectorului privat și cinci membri reprezentanți ai societății civile.

Calitatea de membru al CNTD se aprobă pe baza unei solicitări fundamentate primite din partea entității care dorește a fi reprezentată în cadrul CNTD.

 

1. DIGITALIZAREA ÎN CONTEXTUL PANDEMIEI SARS-COV-2

După cum am explicat mai sus, apariția pandemiei geneate de noul coronavirus a forțat Guvernul și autoritățile să abordeze mai hotărât problema digitalizarii instituțiilor publice.

În primul rând necesitatea a apărut pentru a încuraja distanțarea socială și a reduce la minimum numărul posibil de interacțiuni între cetățeani ca o măsură de prevenire a răspândirii virusului. Apoi au apărut programele de ajutor economic acordate persoanelor fizice și juridice, pe fondul problemelor economice generate de pandemia SARS-COV-2, precum și nevoia de a acorda aceste ajutoare respectând distanțarea social impusă.

În acest sens, cu sprijinul unor companii private, au fost dezvoltate mai multe platforme online prin intermediul cărora interacțiunea cetățeanului cu autoritățile publice a fost simplificată drastic.

1. Platforma https://aici.gov.ro

În contextul adoptării de către Guvernul României a unor serii de ordonanțe de urgență care reglementează posibilitatea acordării de ajutoare financiare în mod direct sau indirect unor persoanelor fizice sau juridice aflate într-o situație de dificultate financiară, a fost dezvoltată această platformă care permite depunerea documentației necesare în vederea accesării unui anumit tip de ajutor financiar.

Astfel, platforma permite depunerea documentelor pentru următoarele proceduri:

1. Procedura de acordare a indemnizației pentru personalul încadrat în muncă la un angajator prin altă modalitate prevazută de lege;
2. Procedura de acordare a indemnizației pentru persoanele care își desfașoară activitatea în baza contractelor de activitate sportive, unde vor depune structurile sportive;
3. Procedura de acordare a indemnizației pentru persoanele fizice care obțin venituri exclusiv din drepturile de autor și drepturile conexe;
4. Procedura de acordare a indemnizației persoanei fizice autorizate (PFA), întreprinderilor individuale (II) și familiale (IF), profesiilor liberale (PF);
5. Procedura de acordare a indemnizației pentru persoanele care au încheiate convenții individuale de muncă în baza Legii nr. 1/2005 privind organizarea și funcționarea cooperației;
6. Formularul de sesizări pentru Ordonanța nr. 37/2020 privind acordarea unor facilități pentru creditele acordate de instituții de credit și instituții financiare nebancare anumitor categorii de debitori;
7. Procedura de acordare a somajului tehnic potrivit OUG nr. 30/2020 modificată prin OUG nr. 32/2020.

 

2. Platfome utilizate pentru informarea populației despre evoluția pandemiei SARS-COV-2

Fenomene sociale inedite precum auto-izolarea și telemunca, în contextul răspândirii tot mai ample de informații false sau neverificate, precum și potențialul dăunător al unor astfel de informații în lupta autorităților cu răspândirea noului coronavirus, au facilitat crearea unor platforme oficiale de informare a populației cu scopul explicit de a combate dezinformările și a menține încrederea cetățenilor în capacitatea autorităților de acționa.

Enumerăm pe această cale, fără a avea un caracter exhaustiv, căteva dintre aceste platforme: https://stirioficiale.ro, https://cetrebuiesafac.ro, https://rohelp.ro

3. Adaptarea și extinderea unor platforme și programe existente

Progrese reale s-au înregistrat și în privința unor initiative sau platforme deja existente. În acest sens, utilizarea platformei online https://www.ghiseul.ro a fost extinsă și pentru persoane juridice.

De asemenea, în ceea ce privește Spațiului Privat Virtual, platformă a Agenției Naționale de Administrare Fiscală, utilizarea a fost simplificată prin faptul că persoanele fizice care nu deţin un certificat digital calificat pot solicita înregistrarea şi pe bază de nume de utilizator şi parolă. Astfel, pentru a se înregistra în Spaţiul Privat Virtual, nu mai este necesară deplasarea pentru autentificare la sediile ANAF, au posibilitatea de a opta ca autentificarea să se realizeze în mediul electronic, în baza unor documente emise de Ministerul Finanţelor Publice şi/sau ANAF.

Mai mult decât atât, pe perioada existenței stării de urgență în România și alte instituții sau servicii publice au fost nevoite să se adapteze noilor realități sociale, utilizând preponderant poșta electonică sau alte platforme dedicate în relația cu cetățeanul. Spre exemplu, Registrul Comerțului înregistrează acum documente, mențiuni și cereri doar prin intermediul portalului online sau pe adresa de E-mail, iar în privința consultațiilor acordate de cadrele medicale, acestea se desfășoară prin mijloace de comunicare la distanță. Până și domenii mai formaliste cum este cel al justiției s-au adaptat noilor tendințe. În acest sens, au avut deja loc primele ședințe de judecată pe Skype, iar citațiile și actele procesuale sunt comunicate prin poștă electronică.

 

• CONCLUZII ȘI PERSPECTIVE

Deși suntem departe de a înregistra o schimbare reală în privința digitalizării sectorului public, progresele de până acum pot fi menținute și adaptate cu usurință și după ce actuala pandemie va lua sfârșit.

Ele răspund întru totul unor nevoi stringente ale societății noastre din ultimii ani, și anume transparentizarea deciziilor instituțiilor publice, eficientizarea acestor instituții, precum și a interacțiunilor dintre acestea și cetățean.

Dincolo de numeroasele studii și exemplele practice din alte țări care au scos la lumină beneficiile procesului de digitalizare, avem acum oportunitatea de a observa cu adevărat unele progrese în România și nu putem decât să ne dorim că ele vor continua și după ce vom depăși această situație excepțională.

Avocat Cosmin Ispas