Măsuri noi de sprijin pentru angajatori – modelul german al KURZARBEIT

Măsuri noi de sprijin pentru angajatori – modelul german al KURZARBEIT implementat în România

 

Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 132 care introduce în legislaţia noastră instituţia juridică a Kurzarbeit-ului, pe filieră germană, ce derogă de la prevederile Codului muncii, dar şi alte măsuri de sprijin a agenților economici, a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 720 din 10 august 2020.

 

Ce este ”Kurzarbeit” si ce presupune?

Conceptul de Kurzarbeit înseamnă în traducere ad litteram ”muncă de scurtă durată” și este un model economic lansat acum 110 ani, în Germania. Kurzarbeit a fost folosit în timpul celor două războaie mondiale, precum și în perioadele de criză din perioada iinterbelică, dar a căpatat notorietate în timpul crizei financiare globale din 2008.

Estimările OCDE arată că până în al treilea trimestru al anului 2009, peste 200.000 de locuri de muncă în Germania au fost salvate din cauza Kurzarbeit.

Deși Produsul intern brut din Germania a scăzut cu aproape 6% în 2009, numărul angajaților a rămas stabil. Pe de altă parte, în alte economii puternice precum Franța, Italia, Regatul Unit, Japonia, SUA sau Canada, numărul de angajați a scăzut, cea mai mare contracție fiind în SUA, până la aproape 4%, potrivit datelor furnizate de către Fondul Monetar Internațional.

Modelul german a fost preluat inclusiv de Comisia Europeană care a lansat de curând proiectul SURE. În cadrul acestui proiect sunt prevăzute 100 miliarde euro, fonduri care ar putea fi împrumutate de țările membre, României revenindu-i aproximativ 6 miliarde din acest cuantum.

În acest sens, dacă o companie aplică pentru acest program, statul subvenționează 75% din diferența dintre salariul de bază brut prevăzut în contractul individual de muncă și salariul de bază brut pentru orele efectiv lucrate.

De exemplu, dacă timpul de lucru al cuiva ar fi redus la 50%, angajatul ar primi 50% din salariu de la angajator și 37,5% de la stat. Aceasta înseamnă un total de 87,5% pentru un timp de lucru efectiv de 50%.

Dacă activitatea unui angajat s-ar reduce la 50%, iată câteva calcule bazate pe niveluri de salarii diferite:

a) Salariu minim brut (2.230 lei) – statul cheltuiește 836,25 lei și primește 804 lei. Angajatul primește 1.951 de lei ca salariu brut.

b) Salariu mediu brut (5.201 lei în aprilie 2020) – statul cheltuie 1.950 lei și primește 1.991 lei. Angajatul primește 4.551 de lei ca salariu brut.

c) Salariu brut de 9.000 lei – statul cheltuie 3.375 lei și încasează446 lei. Angajatul primește 7.875 lei ca salariu brut.

Astfel, putem observa că, inclusiv din punct de vedere al rentabilității acestei măsuri pentru bugetul statului, cheltuielile statului devin mai mici decât suma încasată ulterior din taxarea muncii, atunci când ne raportăm la un salariu mai mare sau egal cu salariul mediu brut la nivel național.

 

Cum se va aplica ”Kurzarbeit”, conform O.U.G. 32/2020?

Prevederile prezentei ordonanțe vin în sprijinul angajatorilor a căror activitate a fost redusă temporar ca urmare a instituirii stării de urgență/alertă/asediu, acestora fiindu-le oferită posibilitatea de a reduce, în mod unilateral, timpul de lucru al salariaților cu cel mult 50% din durata prevăzută în contractul individual de muncă, iar acolo unde este cazul, cu informarea și consultarea sindicatului, a reprezentanților salariaților sau a salariaților, anterior comunicării deciziei salariatului. În ceea ce privește comunicarea deciziei salariatului, este necesar ca aceasta să fie făcută cu cel puțin 5 zile înainte de aplicarea efectivă a măsurii, urmând ca modificarea să fie înregistrată în registrul general de evidență a salariaților cu cel puțin o zi înainte de producerea acesteia.

Important de menționat este faptul că reducerea programului de lucru se stabilește pentru o perioadă de cel puțin 5 zile lucrătoare consecutive, existând și obligativitatea ca angajatorul să stabilească programul de lucru pentru întreaga lună. De asemenea, reducerea programului de lucru se poate aplica și în situația programului de muncă în ture, dar și în cazul programului de muncă inegal.

În ceea ce privește remunerația, pe parcursul reducerii programului de lucru, salariații afectați de această măsură beneficiază de o indemnizație de 75% din diferența dintre salariul de bază brut prevăzut în contractul individual de muncă și salariul de bază brut aferent orelor de muncă efectiv lucrate ca urmare a reducerii programului de lucru, indemnizație care vine în completarea drepturilor salariale cuvenite, calculate la timpul efectiv lucrat.

Această indemnizație va fi plătită de către angajator, la data plății salariului angajatului, aferent lunii de calcul, urmând a fi decontată de către angajator din bugetul asigurărilor pentru șomaj, după ce angajatorul a declarat și achitat obligațiile de plată aferente perioadei pentru care va solicita decontarea sumelor.

Cu privire la modalitatea de calcul a contribuțiilor sociale și a impozitului pe venit pentru indemnizația menționată mai sus, aceasta reprezintă un venit de natură salarială, astfel că se vor calcula și reține contribuții sociale, impozit pe venit și contribuția asiguratorie de muncă datorată de angajator.

De asemenea, această indemnizație se ia în considerare la stabilirea stagiului de cotizare de minimum 12 luni pentru indemnizația de șomaj.

În ceea ce privește procedura de decontare a sumelor, dar și perioada de aplicare a acestei măsuri, acestea urmează a fi stabilite printr-o hotărâre a Guvernului, care va reglementa procedura de punere în aplicare a prezentei ordonanțe, într-un termen de 30 de zile de la publicarea acesteia în Monitorul Oficial al României.

 

Care sunt criteriile de acordare a indemnizației pentru reducerea programului de muncă?

Pentru a dispune măsura de reducere a timpului de lucru și pentru a putea solicita decontarea indemnizației, angajatorul trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții:

  • măsura afectează cel puțin 10% din numărul de salariați ai unității;
  • reducerea activității este justificată de o diminuare a cifre de afaceri din luna anterioară aplicării măsurii sau, cel mult, din luna dinaintea lunii anterioare acesteia, cu cel puțin 10% față de luna similară a anului anterior. În cazul organizațiilor nonguvernamentale sau a angajatorilor din categoria reglementată de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întrprinderile familiale, diminuarea se raportează la veniturile realizate.

Totodată, în perioada în care se aplică această masură, angajatorul nu are dreptul să angajeze personal pentru prestarea unor activități identice sau similare cu cele ale salariaților pentru care s-a dispus măsura de reducere a programului de lucru, iar această interdicție se raportează și la nivel de sucursală, filială sau alte sedii secundare definite de Legea societăților nr. 31/1990. De asemenea, angajatorul nu poate iniția concedieri colective în lunile în care aplică această măsură de sprijin instituită de prezenta ordonanță.

Indemnizaţia nu se cumulează pentru acelaşi angajat cu alte măsuri active de sprijin acordate prin prezenta Ordonanță sau prin O.U.G. 92/2020 pentru instituirea unor măsuri active de sprijin destinate angajaţilor şi angajatorilor în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, precum şi pentru modificarea unor acte normative şi nici cu măsurile de stimulare a angajatorilor finanţate din bugetul asigurărilor pentru şomaj prevăzute de Legea nr. 76/2002, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv măsurile privind decontarea unei părți din salariul acordat angajaților, suportată din bugetul asigurărilor pentru șomaj, reprezentând 41,5% din salariul aferent zilelor lucrate.

De asemenea, de prevederile OUG nr. 132/2020 beneficiază și ucenicii, cu condiția ca angajatorul să le asigure acestora accesul la pregătirea teoretică și practică pentru dobândirea competențelor prevăzute de standardul ocupațional, respectiv standardul de pregătire profesională.

Salariatului, căruia i s-a redus timpul de muncă în temeiul OUG 132/2020, nu i se poate aplica și măsura reducerii programului de lucru de la 5 zile la 4 zile pe săptămână, cu micșorarea corespunzătoare a salariului, pentru perioade mai mari de 30 de zile lucrătoare (în conformitate cu art. 52 alin. 3 din Codul Muncii). Tot astfel, angajatorii pot acorda bonusuri sau alte adaosuri la salariul de bază pentru structura de management doar după finalizarea perioadei de aplicare a măsurii de reducere a timpului de lucru.

 

Sancțiuni

În situația în care se aplică măsura de reducere a timpului de lucru, și sunt prestate ore de lucru pentru angajatorul care a dispus această măsură, suplimentar sau în regim de telemuncă sau muncă la domiciliu în afara programului normal de lucru, acest fapt constituie contravenție și se sancționează cu amendă de 20.000 RON pentru fiecare salariat identificat în această situație, fără a depăşi valoarea cumulată de 200.000 RON.

De asemenea, în situația în care angajatorul nu recuperează de la stat indemnizația plătită ca urmare a instituirii reducerii programului de lucru, acesta nu are dreptul să o recupereze de la salariați.

 

Alte măsuri de sprijin reglementate de O.U.G. 132/2020

Persoanelor care desfășoară activități necalificate cu caracter ocazional (zilierilor) li se acordă pentru o perioadă de 3 luni, la alegerea beneficiarului de lucrări, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2020, o sumă de la bugetul de stat reprezentând 35% din remunerația cuvenită pentru ziua de lucru, numai în situația în care aceste persoane colaborează cu unități care activează în domeniile reglementate de art. 13 din Legea nr. 52/2011 și a căror activitate a fost afectată de întreruperea sau restrangerea activității ca urmarea a virusului SARS-CoV-2.

În ceea ce privește suma mai sus menționată, aceasta se acordă de către beneficiarul de lucrări din bugetul propriu, la momentul plății contravalorii muncii zilnice, urmând mai apoi a fi decontată de către acesta din bugetul de stat, în baza unei cereri și a unei liste cu persoanele care au beneficiat de acordarea acestor sume. Documentele anterior menționate se depun de către beneficiarul de lucrări spre decontare în format electronic, până pe 5 ale lunii următoare pentru luna anterioară.

De aseemenea, până la data de 31 decembrie 2020, dar nu mai mult de o perioadă de 3 luni, angajatorii care au salariați cu contracte individuale de muncă pe perioadă determinată ce nu depășesc 3 luni, beneficiază de decontarea unei părți din salariu acordat acestora, reprezentând 41.5% din salariul aferent zilelor lucrate, dar nu mai mult de 41.5% din câștigul salarial mediu brut pentru anul 2020. La fel ca în restul situațiilor, sumele sunt plătite integral de angajator din bugetul propriu, urmând a fi mai apoi decontate din bugetul de stat, în baza unei cereri, a listei cu persoanele care se găsesc în această situație, dar și o declarație pe propria răspundere din partea reprezentantului legal al angajatorului.

În ceea ce privește activitatea de telemuncă, angajatorilor li se acordă o singură dată un sprijin financiar în valoare de 2.500 RON pentru fiecare telesalariat, pentru a se achiziționa bunuri și servicii tehnologice necesare desfășurării activități de telemuncă. Aceste sume se acordă angajatorilor pentru fiecare salariat care a lucrat în regim de telemuncă pe perioada stării de urgență cel puțin 15 zile lucrătoare, până la 31 decembrie 2020. Totodată sumele se vor acorda în ordinea depunerii solicitărilor, din bugetul asigurărilor de şomaj, prin ANOFM, în limita fondurilor alocate cu această destinaţie. Ulterior acordării acestor sume, angajatorul are obligația de a transmite documentele justificative referitoare la achiziția de bunuri necesare în activitatea de telemuncă în termenul de 30 de zile de la acordării sumei, în caz contrar angajatorul trebuie să restituie integral, în termen de 30 de zile de la expirarea termenului în care trebuiau depuse documentele justificative, sumele primite.

Avocat Cosmin Ispas

Lasă un comentariu