În ultimii ani, noțiunea de publicitate înșelătoare a devenit din ce în ce mai răspândită în principal urmare a cazurilor semnalate la nivelul autorităților cu competente în materie de publicitate.
La acest moment, se poate contura o lista a unor expresii/mențiuni a căror utilizare poate constitui publicitate înșelătoare ori comparativă, mai ales prin raportare la exemplele puse la dispoziție de Ministerul Finanțelor Publice. Lista pusă la dispoziție de autoritate nu este nici limitativă, nici exhaustivă, cuprinzând exemple concrete din cazurile cu care entitatea s-a confruntat: „cel mai important furnizor local, regional și național”, „cea mai ieftină/bună”, „în cele mai bune condiții și la cele mai bune prețuri”, „cel mai bun raport calitate preț”, „cea mai variată gamă de produse”, „produse de cea mai bună calitate”, „cele mai înalte standarde”, „primul (…) cu servicii complete din România”, „cele mai performante echipamente din domeniu”, „lider în acest segment de piață”, „costuri sub nivelul concurenței”, „cele mai mici prețuri din oraș”, „cele mai bune abonamente”, „cel mai bun curs valutar”, „cea mai pură (…) din lume”, „cele mai vândute”.
Separat de aceste exemple ce ar putea conduce, în cazul utilizării în comunicări comerciale, la încadrarea lor în fapte de publicitate înșelătoare prin raportare la Legea nr. 158 din 18 iulie 2008 privind publicitatea înşelătoare şi publicitatea comparativă, există o serie de fapte relevante sancționate de Consiliul Național al Audiovizualului în baza Codului CNA: „cel mai mic preț din România”, „Dacă găseşti mai ieftin, primeşti de zece ori diferenţa”, „singura din România care produce doar pâine fără E-uri, ”reduce durerea în doar 21 de zile”.
Deși în continuare atât în mediul online cât și în mediul audiovizual există foarte multe comunicări comerciale ce conțin mesajele sus-expuse sau unele similare acestora, este de reținut faptul că utilizarea unor astfel de metode poate prejudicia strategia de marketing a societății motivat de faptul că de regulă, decizia autorității nu vizează doar aplicarea unei amenzi contravenționale, ci presupune și stoparea publicității nelegale.
Anterior lansării unui spot (TV, radio, online) sau a unor materiale publicitare menite să promoveze produsele/serviciile operatorului, se recomandă o analiza care să identifice posibilele riscuri ca publicitatea sa fie considerată înșelatoare ori comparativă. Acest comportament proactiv din partea operatorului, menit sa elimine riscurile din punct de vedere legal cu privire la o comunicare comerciale sau după caz, să responsabilizeze operatorul in ceea ce privește aceste riscuri, va conduce, pe termen lung, la implementarea cu succes a strategiei de marketing planificată, chiar și în eventualitatea unor controale ale autorităților competente.
Avocat Georgiana Trifan
