Plata creanțelor curente în procedura falimentului

Legea nr. 85/2014 privind procedura insolvenței, denumită în continuare “Legea nr. 85/2014”,  instituie două proceduri de plată în cazul falimentului:

(i) procedura de plată a creanțelor garantate și
(ii) procedura de plată a creanțelor curente.

Potrivit dispozițiilor art. 159 din Legea nr. 85/2014, pentru creanțele garantate se aplică regula plății cu prioritate a acestor creanțe față de orice alte creanțe înscrise sau neînscrise la masa credală, iar sumele care rezultă din valorificarea bunurilor garantate se distribuie creditorilor care beneficiază de garanția instituită în favoarea lor.

Potrivit art. 159 alin. (1) fondurile obținute din vânzarea bunurilor și drepturilor din averea debitorului, grevate, în favoarea creditorului, de cauze de preferință, vor fi distribuite în următoarea ordine:

  1. taxe, timbre și orice alte cheltuieli aferente vânzării bunurilor respective, inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea și administrarea acestor bunuri, precum și cheltuielile avansate de creditor în cadrul procedurii de executare silită, creanțele furnizorilor de utilități născute ulterior deschiderii procedurii, în condițiile art. 77, remunerațiile datorate la data distribuirii persoanelor angajate în interesul comun al tuturor creditorilor, în condițiile art. 57 alin. (2), art. 61 și 63, care se vor suporta pro rata, în raport cu valoarea tuturor bunurilor din averea debitorului;
  2. creanțele creditorilor beneficiari ai unei cauze de preferință născute în timpul procedurii de insolvență. Aceste creanțe cuprind capitalul, dobânzile, precum și alte accesorii, după caz;
  3. creanțele creditorilor beneficiari ai unei cauze de preferință, cuprinzând tot capitalul, dobânzile, majorările și penalitățile de orice fel, inclusiv cheltuielile, precum și cele corespunzătoare art. 105 alin. (3) și art. 123 alin. (11) lit. a).

Așadar, în procedura falimentului, creditorii care beneficiază de creanțe curente nu intră ca atare la distribuiri în raport cu creditorii garantați, neavând prioritate în fața acestora.

Creanțele curente, rezultate din continuarea activitatii debitorului după deschiderea procedurii, intra sub incidenta dispozitiilor art. 161 din Legea nr. 85/2014, potrivit cărora:

Creanțele se plătesc, în cazul falimentului, în următoarea ordine:

  1. taxele, timbrele sau orice alte cheltuieli aferente procedurii instituite prin prezentul titlu, inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea și administrarea bunurilor din averea debitorului, pentru continuarea activității, precum și pentru plata remunerațiilor persoanelor angajate potrivit prevederilor art. 57 alin. (2)art. 6163 ș73, sub rezerva celor prevăzute la art. 140 alin. (6);
  2. creanțele provenind din finanțări acordate potrivit art. 87 alin. (4);
  3. creanțele izvorâte din raporturi de muncă;
  4. creanțele rezultând din continuarea activității debitorului după deschiderea procedurii, cele datorate cocontractanților potrivit prevederilor art. 123 alin. (4) și cele datorate terților dobânditori de bună-credință sau subdobânditorilor care restituie averii debitorului bunurile ori contravaloarea acestora potrivit prevederilor art. 120 alin. (2), respectiv ale art. 121 alin. (1);
  5. creanțele bugetare;
  6. creanțele reprezentând sumele datorate de către debitor unor terți, în baza unor obligații de întreținere, alocații pentru minori sau de plată a unor sume periodice destinate asigurării mijloacelor de existență;
  7. creanțele reprezentând sumele stabilite de judecătorul-sindic pentru întreținerea debitorului și a familiei sale, dacă acesta este persoană fizică;
  8. creanțele reprezentând credite bancare, cu cheltuielile și dobânzile aferente, cele rezultate din livrări de produse, prestări de servicii sau alte lucrări, din chirii, creanțele corespunzătoare art. 123 alin. (11) lit. b), inclusiv obligațiunile;
  9. alte creanțe chirografare;
  10. creanțele subordonate, în următoarea ordine de preferință:
  11. a)creanțele născute în patrimoniul terților dobânditori de rea-credință ai bunurilor debitorului în temeiul  120 alin. (2), cele cuvenite subdobânditorilor de rea-credință în condițiile art. 121 alin. (1), precum și creditele acordate persoanei juridice debitoare de către un asociat sau acționar deținând cel puțin 10% din capitalul social, respectiv din drepturile de vot în adunarea generală a asociaților ori, după caz, de către un membru al grupului de interes economic;
  12. b)creanțele izvorând din acte cu titlu gratuit.

Așadar, în procedura falimentului, creanțele curente nu mai sunt plătite cu prioritate cum se întamplă în cazul procedurii reorganizării. În reorganizare, creanțele curente se plătesc cu prioritate, conform documentelor din care rezultă, sau, după caz, în termen de 60 de zile de la scadență, pe calea cererii de plată, în timp ce în procedura falimentului, plata creanțelor curente se realizează prin înscrierea în ordinea de priorități, reglementată de art. 161 pct. 4 din Legea nr. 85/2014.

Prin urmare, în procedura falimentului, creditorul curent vine în concurs cu ceilalți creditori înscriși la masa credală, participând la distribuire după regulile procedurii colective, concursuale și egalitare.

Deși în procedura falimentului, când debitoarea nu mai desfășoară activități, poate părea imposibil sa se nască creanțe curente, totuși în această etapă, o astfel categorie de creanțe o constituie taxele și impozitele aferente bunurilor imobile aflate în patrimoniul debitoarei, acestea curgând, atât după deschiderea procedurii insolvenței cât și după intrarea debitoarei în faliment, până la momentul înstrăinării bunurilor prin valorificare.

Asadar, taxele și impozitele născute după intrarea debitoarei in faliment, sunt creanțe curente, plătindu-se conform ordinii de priorități reglementată de art. 161 pct.  4 din Legea nr. 85/2014.

Avocat Daniela Devencea

Leave A Comment