În materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune, legiutorul român a ales să reglementeze o procedură de remediere, în cazul adoptării de către autoritățile contractante a unor acte nelegale sau contrare dispozițiilor legale în timpul procedurii de atribuire a unui contract de achiziție publică prin Legea 101 din 2016. Desigur, aspecte adiacente sunt reglementate și prin alte legi conexe, respectiv Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice; Legea nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale; Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii.
Prezenta lege reglementează pe lângă căile de atac puse la dispoziție persoanei vătămate și modul de organizare și funcționare a Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor care este organul competent să soluționeze această cale de atac pusă la dispoziție de lege.
Persoana care se consideră vătămată în urma adoptării unui act în procedura de atribuire a unui contract de achiziție publică, are la dispoziție atât calea administrativ-jurisdicțională (în fața Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor), cât și calea judiciară (în fața instanțelor de judecată. Însă, în prezentul articol ne vom rezuma în a prezenta procedura administrativ-jurisdicțională pe care trebuie să o parcurgă persoana îndreptățită la formularea unei contestații.
Legea definește persoana vătămată (titularul contestației) astfel: “Orice operator economic care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:
- Are sau a avut un interes în legătură cu o procedură de atribuire; şi
- A suferit, suferă sau riscă să sufere un prejudiciu ca o consecinţă a unui act al autorităţii contractante, de natură să producă efecte juridice, ori ca urmare a nesoluţionării în termenul legal a unei cereri privind o procedură de atribuire.”
Cel mai simplu exemplu de persoană vătămată în procedura de atribuire a unui contract de achiziții publice este operatorul care, deși îndeplinește toate condițiile din anunțul de participare întocmit de autoritatea contractantă, pierde licitația în detrimentul unui alt operator economic.
În acest caz, cel care se consideră vătămat are posibilitatea de a formula contestația în termenul legal care poate fi diferit în funcție de valoarea estimată a procedurii de achiziție publică/sectorială sau de concesiune. În cazul în care valoarea estimată a procedurii este mai mare decât pragurile valorice în raport cu care este obligatorie transmiterea spre publicare către Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, termenul legal în care se poate formula contestația este de 10 zile. Termenul curge începând cu ziua următoare luării la cunoștință despre actul autorității contractante considerat nelegal.
În cazul în care valoarea estimată a procedurii este mai mică decât pragurile valorice în raport cu care este obligatorie transmiterea spre publicare către Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, termenul este de 5 zile. La fel ca în cazul anterior, termenul curge începând cu ziua următoare luării la cunoștință despre actul autorității contractante considerat nelegal.
După cum se poate observa, legiutorul a ales să deroge de la normele Codului de Procedură Civilă ce reglementează termenele procedurale, instituind în cazul acestei proceduri administrativ-jurisdicționale un alt mod de calcul al termenelor, derogând astfel de la regula zilelor pline.
Contestația, asemenea unei cereri de chemare în judecată, trebuie să prezinte câteva elemente obligatorii, în lipsa cărora riscă să fie anulată:
Contestaţia se formulează în scris şi trebuie să conţină următoarele elemente:
a)numele şi prenumele, domiciliul sau reşedinţa, codul de identificare fiscală al contestatorului persoană fizică ori, după caz, pentru persoanele juridice, denumirea, sediul, codul unic de înregistrare, numărul de înmatriculare în registrul comerţului, persoanele care le reprezintă şi în ce calitate. Se indică şi adresa de poştă electronică, numărul de telefon şi numărul de fax, după caz, la care poate fi comunicat orice act procedural. Contestatorul care locuieşte în străinătate indică, pentru celeritate, şi domiciliul ales sau reşedinţa din România unde urmează să i se transmită comunicările privind soluţionarea contestaţiei;
b)denumirea şi sediul autorităţii contractante;
c)denumirea obiectului contractului, procedura de atribuire aplicată, după caz, numărul şi data anunţului de participare din SEAP;
d)precizarea actului atacat al autorităţii contractante;
e)obiectul contestaţiei;
f)motivarea în fapt şi în drept a contestaţiei;
g)mijloacele de probă pe care se sprijină contestaţia, în măsura în care este posibil;
h)semnătura contestatorului persoană fizică sau a reprezentantului persoanei juridice.
În cazul în care contestația nu respectă aceste elemente obligatorii, Consiliul îi dă posibilitatea contestatorului să completeze lipsurile în 3 zile de la înștiințare. În caz contrar, contestația va fi anulată, iar contestatorul va fi decăzut din dreptul de a mai formula o altă contestație împotriva aceluiași act.
Pe lângă aceste elemente obligatorii, contestația trebuie să prezinte în original dovada achitării cauțiunii care va fi în cuantum de 2% din valoarea estimată a contractului, iar în funcție de valoarea estimată a contractului, acest procent nu va putea depăși anumite limite instituite de art. 611 din Legea 101/2016, respectiv suma de 35.000 lei; 88.000 lei; 220.000 lei; 880.000 lei. Aceste praguri maxime sunt stabilite în funcție de obligativitatea transmiterii spre publicare către Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a valorii estimative a contractului de achiziție publică.
Totodată, contestatorul, sub sancțiunea respingerii contestației ca fiind tardiv formulată, trebuie să depună, odată cu contestația și înscrisurile de care înțelege să se folosească în soluționarea acesteia, dovada transmiterii contestației către autoritatea contractantă.
Dupa primirea contestației, Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor are obligația de a o transmite autorității contractante, punându-i în vedere faptul că are posibilitatea formulării unui punct de vedere în termen de 5 zile de la comunicarea contestației. În plus, CNSC îi va pune în vedere autorității să îi transmită o copie a dosarului achiziţiei publice, achiziţiei sectoriale sau al concesiunii, precum şi dovada înaintării punctului de vedere către contestator şi orice documente considerate edificatoare. În caz contrar, autoritatea contractantă va fi decazută din dreptul de a mai propune probe și a invoca excepții. De asemenea, autoritatea contractantă va avea obligația să publice contestația în SEAP în termen de o zi de la comunicarea acesteia de către CNSC.
Consiliul soluţionează pe fond contestaţia în termen de 15 zile de la data primirii dosarului achiziţiei publice, al achiziţiei sectoriale sau al concesiunii. În cazuri temeinic justificate, termenul de soluţionare a contestaţiei poate fi prelungit cu 10 zile, prelungirea fiind comunicată autorităţii contractante.
Hotărârea prin care contestaţia este soluţionată de către Consiliu se numeşte decizie, iar aceasta, asemenea unei hotărâri judecătorești va cuprinde toate cele 3 părți specifice: partea introductivă, considerentele și dispozitivul.
Totuși, în cazul în care contestația nu este soluționată favorabil pentru una dintre părți, legiutorul a reglementat o cale de atac împotriva deciziilor pronunțate de CNSC și anume plângerea în fața instanței de judecată competente, atât pentru motive de nelegalitate, cât și de netemeinicie, în termen de 10 zile lucrătoare de la comunicare pentru părțile cauzei.
Avocat Silviu Cipu
