În cazul în care vorbim despre drepturile femeii la locul de muncă, Codul muncii și legislația conexă aduc numeroase prevederi legale care ar trebui să le asigure femeilor, mai ales celor care au devenit sau se pregătesc să devină mame, un context echitabil și adecvat în care să lucreze.
Salariata care este gravidă trebuie să anunțe, în scris, la locul de muncă faptul că este însărcinată, dacă doreste să se bucure de drepturile pe care legea i le recunoaște pe tot parcursul sarcinii și dupa nastere. Potrivit OUG nr. 96/2003, ea trebuie să prezinte un document eliberat fie de medicul de familie, fie de medicul specialist prin care să dovedească această stare.
Din momentul în care aceasta anunță angajatorul cu privire la faptul că este însărcinată, nu mai poate fi concediată pe durata sarcinii și nici imediat după naștere. Există totuşi câteva situaţii în care o salariată gravidă poate fi concediată, respectiv în urma unei concedieri colective, a unei cercetări disciplinare sau în urma falimentului, procedurii de reorganizare judiciară sau de dizolvare a firmei.
Curtea Constituțională a României a confirmat faptul că interdicția de concediere a salariatelor gravide prevazută în Legea nr. 53/2003 privind Codul Muncii și în legislația specială privind protecția salariatei gravide se referă exclusiv la motive care au legătură directă cu starea acestora. Astfel, în Decizia nr. 1/2020, Curtea Constituțională reține că salariatele gravide pot fi concediate pentru alte motive decât cele legate de starea de graviditate, cum ar fi săvârșirea de abateri disciplinare sau ca urmare a desființării locului de muncă pe motive economice.
De asemenea, la întoarcerea la locul de muncă după concediul pentru creşterea copilului, o salariată nu poate fi concediată timp de şase luni, decât în situaţia reorganizării judiciare sau a falimentului angajatorului, conform OUG nr. 111/2010. Situaţia este valabilă şi pentru salariatele care se află în perioada platii stimulentului de inserţie.
În plus, printre beneficiile de care pot beneficia gravidele la locul de muncă se numără si programul redus de muncă, 16 ore libere lunar pentru controale medicale, pauze pentru mişcare, schimbarea programului de lucru pentru a nu mai efectua ture de noapte, precum şi modificarea condiţiilor de muncă, dacă cele actuale implică expunerea la factori ce pot afecta sarcina.
Un alt drept al salariatelor gravide este legat de concediul de maternitate. Cele 126 de zile calendaristice ale acestui tip de concediu se împart în 63 de zile acordate înainte de naştere, şi cele 63 de zile pentru lăuzie, acordate după naştere. Indemnizaţia primită pentru concediu de maternitate este de 85% din media veniturilor din ultimele şase luni din cele 12 luni din care se constituie stagiul de cotizare.
În concluzie, este imperios necesar ca fiecare salariată gravidă sau mamă să își cunoască drepturile din punct de vedere al protecţiei maternităţii, mai exact protecţia sănătăţii şi a securităţii la locurile lor de muncă.
Simina Baciu – Paralegal
