Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) a anunțat demararea unui proces de identificare a furnizorilor de servicii media audiovizuale la cerere ce nu respectă legislația în vigoare cu privire la notificarea acestor serviciilor și/ sau obținerea licenței audiovizuale. Notificarea trebuie depusă cu cel puțin 7 zile înainte de începerea activității furnizorului in cadrul platformei online.
Procesul vizează publicațiile/ redacțiile online ce conțin și materiale audio-video, însă doar cele ce se încadreaza în termenul de on demand conform Legii Audiovizualului. Serviciul video on demand (la cerere) este ”un tip de serviciu media audiovizual neliniar ce oferă utilizatorului acces, la cerere individuală și la momentul ales de către acesta, la vizionarea de filme, videoclipuri, spectacole live sau înregistrate, precum și alte tipuri de conținut video reunite în cadrul unui catalog de programe, indiferent de forma sub care acestea sunt selecționate și organizate în cadrul catalogului.”
Conform definiției, serviciul media audiovizual este cel ce se află sub responsabilitatea editorială a unui furnizor de servicii media, al cărui obiectiv principal este furnizarea de programe în scop informativ, de divertisment sau educativ pentru publicul larg, prin reţele de comunicaţii electronice.
În prezent există numeroase redacții online (ziare, reviste, televiziuni etc.) ce furnizeaza articole, informații și știri ce pot conține inclusiv materiale audio-video. Astfel, cum putem aprecia dacă o astfel de plaftformă trebuie notificată la CNA?
Dacă zona redacțională a unei reviste sau ziar online conține și materiale audiovizuale pentru a ilustra știri sau informații din presă, aceasta nu reprezintă, conform legii, servicii medii audiovizuale on demand. Astfel, nu orice site ce conține ca elemente auxiliare, exemplificative, respectiv scurte secvențe video se încadrează automat în noțiunea de serviciu media audiovizual și deci, nu intră sub sfera CNA. Însă, în situația în care publicația online conține o secțiune distinctă ce vizează strict materiale audiovizuale, aceasta trebuie notificată ca fiind un serviciu video la cerere.
De asemenea, dacă oferta de pe website-ul unei publicații online prevede un conținut și o funcție autonomă în raport cu cele ale activității jurnalistice, acestea intra sub incidenta reglementărilor pentru notificarea și obținerea licenței pentru furnizarea de servicii media audiovizuale. Cu alte cuvinte, o versiune electronică a unui ziar nu trebuie să fie considerată un serviciu audiovizual dacă aceste elemente sunt secundare și servesc doar la completarea articolelor de presă scrisă.
Licenţă audiovizuală reprezintă actul juridic emis în baza deciziei Consiliului Naţional al Audiovizualului, prin care se acordă unui radiodifuzor aflat în jurisdicţia României dreptul de a difuza, într-o zonă determinată, un anume serviciu de programe; în funcţie de modalitatea tehnică de transmisie, licenţa audiovizuală poate fi analogică sau digitală.
Lipsa notificării serviciilor media on demand sau obținerea licenței pentru furnizarea acestora constituie contravenție și poate atrage încetarea dreptului de a furniza servicii media audiovizuale la cerere.
În concluzie, publicațiile online ce au secțiuni video distincte si intenționează sa furnizeze servicii media audiovizuale la cerere trebuie să respecte obligațiile legale, respectiv să notifice Consiliul Național al Audiovizualului.
Avocat Ana Maria Nistor