Putem angaja un străin care a dobândit protecție subsidiară în România?

Având în vedere deficitul forței de muncă din România, precum și tendința actuală de a încheia contracte individuale de muncă cu străini din spațiul non UE, sunt necesare câteva clarificări atât pentru angajatori, cât și pentru potențialii angajați.

În primul rând, este important să facem distincția clară între protecție subsidiară și statutul de refugiat.

Statutul de refugiat se acordă cetăţeanului străin care, în urma unei temeri bine întemeiate de a fi persecutat pe motive de rasă, religie, naţionalitate, opinii politice sau apartenenţă la un anumit grup social, se află în afara ţării de origine şi care nu poate sau nu doreşte protecţia acestei ţări.

Protecția subsidiară se acordă celor care nu îndeplinesc întocmai condițiile pentru recunoașterea statutului de refugiat, dar există totuși motive temeinice să se creadă că vor fi expuși unui risc serios în cazul returnării în țara de origine, acesta riscă să sufere o vătămare a drepturilor sale, constând în:

  • condamnarea la pedeapsa cu moartea,
  • tortură, tratamente sau pedepse inumane ori degradante,
  • ameninţare serioasă, individuală, la adresa vieţii sau integrităţii, ca urmare a violenţei generalizate în situaţii de conflict armat intern sau internaţional, dacă solicitantul face parte din populaţia civilă.

 

Străinii care au dobandit o formă de protecție beneficiază de acces pe piața forței de muncă, acces la sistemul asigurărilor pentru șomaj, la măsurile pentru prevenirea somajului și stimularea forței de muncă, în aceleași condiții cu cele ale cetățenilor români.

Conform art. 20 alin. (1) din Lege 122/2006 privind azilul în România, recunoașterea statutului de refugiat sau acordarea protecției subsidiare conferă beneficiarului urmatoarele drepturi:
a) să rămână pe teritoriul Romaniei și să obțină permis de ședere și document de călătorie pentru trecerea frontierei de stat. Beneficiarului unei forme de protecție i se atribuie un cod numeric personal, care se înscrie în permisul de ședere și în documentul de călătorie pentru trecerea frontierei de stat;
c) să fie angajat de persoane fizice sau juridice, să exercite activități nesalarizate, să exercite profesiuni libere și să efectueze acte juridice, să efectueze acte și fapte de comerț, inclusiv activități economice în mod independent, în aceleași condiții ca și cetatenii romani;

În ceea ce privește procedura de angajare, nu este necesară obținerea avizului de angajare, fiind suficient să se realizeze comunicarea documentelor prevăzute de lege.

Actul normativ care reglementează încadrarea în muncă a străinilor pe teritoriul României este Ordonanța Nr. 25 din 26 august 2014 privind încadrarea în muncă și detașarea străinilor pe teritoriul României cu modificările prevăzute de Ordonanța Nr. 25/2016 din 24 august 2016:

 

Art. 3

(1)Străinii cu şedere legală pe teritoriul României pot fi încadraţi în muncă în baza avizului de angajare obţinut de angajatori în condiţiile prezentei ordonanţe.

(2)Prin excepţie de la alin. (1), nu este necesară obţinerea avizului de angajare pentru încadrarea în muncă pe teritoriul României a străinilor din următoarele categorii:

a)străinii al căror acces liber pe piaţa muncii din România este stabilit prin tratate încheiate de România cu alte state;

b)străinii care urmează să desfăşoare activităţi didactice, ştiinţifice sau alte categorii de activităţi specifice cu caracter temporar în instituţii de profil acreditate ori autorizate provizoriu din România, în baza unor acorduri bilaterale sau ca titulari ai unui drept de şedere temporară pentru desfăşurarea de activităţi de cercetare ştiinţifică, şi personalul cu calificare specială, în baza ordinului ministrului educaţiei naţionale, precum şi străinii care desfăşoară activităţi artistice în instituţii de cultură din România, în baza ordinului ministrului culturii;

c)străinii care urmează să desfăşoare pe teritoriul României activităţi temporare solicitate de ministere ori de alte autorităţi ale administraţiei publice centrale sau locale ori de autorităţi administrative autonome;

d)străinii care sunt numiţi la conducerea unei filiale, reprezentanţe sau sucursale de pe teritoriul României a unei companii care are sediul în străinătate, în conformitate cu actele prevăzute de legislaţia română care fac dovada în acest sens;

e)străinii titulari ai dreptului de şedere pe termen lung pe teritoriul României;

f)străinii titulari ai dreptului de şedere temporară pentru reîntregirea familiei în calitate de membri de familie ai unui cetăţean român;

g)străinii titulari ai dreptului de şedere temporară pentru studii;

h)străinii titulari ai dreptului de şedere temporară acordat potrivit prevederilor art. 130 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

i)străinii, posesori ai unui permis de şedere temporară valabil, acordat în scopul reîntregirii familiei, care au beneficiat anterior de un drept de şedere pe teritoriul României în calitate de membri de familie ai unui cetăţean român şi care se află în una dintre situaţiile prevăzute la art. 64 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

j)străinii care au dobândit o formă de protecţie în România;

k)solicitanţii de azil de la data la care au dreptul de a primi acces la piaţa forţei de muncă potrivit Legii nr. 122/2006 privind azilul în România, cu modificările şi completările ulterioare, dacă se mai află în procedura de determinare a unei forme de protecţie;

l)străinii toleraţi, pe perioada cât li s-a acordat tolerarea rămânerii pe teritoriul României.

m)străinii titulari ai dreptului de şedere temporară în scop de muncă, încadraţi în muncă pe teritoriul României cu contract individual de muncă cu normă întreagă, pentru încadrarea în muncă la un alt angajator, cu contract individual de muncă cu timp parţial;

 

n)străinii titulari ai dreptului de şedere temporară pentru activităţi religioase care urmează să fie încadraţi în muncă pe teritoriul României, în cadrul unităţilor de cult.

 

În concluzie da, putem încheia un contract individual de muncă (pe perioada determinată) cu un cetățean străin care a dobândit o formă de protecție în România, atâta timp cât urmăm procedura legală.

 

Avocat Cătălina Nichita

Lasă un comentariu