Recuperarea creanțelor este din ce în ce mai mult o chestiune de actualitate la nivelul mediului de afaceri, pe măsură ce criza financiară generată de pandemia Sars-Cov-19 devine pe zi ce trece o realitate cotidiană. Companiile încearcă să acceseze toate posibilitățile pe care le au la dispoziție pentru procurarea lichidităților necesare, iar recuperarea datorilor de la debitorii rău-platnici reprezintă întotdeauna o opțiune viabilă.
Ca în fiecare an, zeci de mii de firme se află în procedura insolvenței, beneficiind de protecția legii în ceea ce privește plata datoriilor, iar numărul lor este așteptat să crească dramatic în următoarele luni, pe fondul crizei inevitabile.
Recuperarea unei creanțe de la o firmă aflată în insolvență nu se mai realizează potrivit prevederilor Noului Cod de Procedură Civilă și anume prin ordonanța de plată, cerere cu valoare redusă sau acțiune în pretenție de drept comun. În acest caz, Legea nr. 85/2014 privind insolvența este legea, ale cărei prevederi se vor aplica în cazurile în care se urmărește recuperarea unor creanțe de la o societate aflată în insolvență.
La data deschiderii de catre tribunalul specializat a procedurii insolventei, orice alt proces sau executare silita incepute impotriva societatii ajunse in insolventa, se suspenda de drept. Prin urmare, persoanele fizice sau juridice care și-au propus recuperarea creanțelor, inclusiv angajații pentru salariile restante, vor deveni părți în dosarul deschiderii procedurii insolvenței.
Tribunalul se pronunță prin hotărâre judecătorească poate proceda la deschiderea procedurii insolvenței. Totodată, tribunalul va desemna un administrator judiciar care prin raportul pe care îl întocmește, consemnează cauzele și împrejurările care au dus la apariția insolvenței.
Administratorul judiciar vă trimite tuturor creditorilor o notificare care va cuprinde: termenul limită prin care creditorii pot face opoziție la hotărârea de deschidere a procedurii insolvenței, termenul limita pentru a înregistră cererea de admitere sau valabilitate a creanței, termenul de verificare a creanțelor și de întocmire și afișare a tabelului preliminar de creanțe, locul , data și ora unde vă avea loc prima ședință a adunării generale a creditorilor.
Cererii de înscriere la masa credală i se vor anexa și documente justificative ale crentei precum și ale actelor de constituire de garanții.
Administratorul judiciar va verifica fiecare cerere de înscriere la masa credală a debitorului, va verifica fiecare document depus și va efectua o cercetare care să stabilească valoarea exactă, legitimitatea și prioritatea fiecărei creanțe.
Toți creditorii care își propun recuperarea creanțelor vor depune o cerere de înscriere la masa credală, în vederea recuperării creanțelor. Termenul pentru depunerea cerererilor de admitere a creanțelor și afișarea Tabelului Preliminar este de maximum 60 de zile de la deschiderea procedurii, aceste cereri putând fi depuse inclusiv de către angajații debitorului, pentru salariile restante, aceștia devenind părții în dosarul deschiderii procedurii insolvenței.
Creditorii, debitorul, precum și alte persoane interesate, vor putea să formuleze contestații împotriva tabelului întocmit de către administratorul judiciar.
În termen de un an de la data deschiderii procedurii, administratorul sau lichidatorul judiciar pot introduce la judecătorul-sindic acţiuni pentru anularea actelor sau operaţiunilor frauduloase ale debitorului în dauna drepturilor creditorilor, în cei 2 ani anteriori deschiderii insolvenței.
Activele debitorului vor fi valorificate, iar sumele rezultate vor fi distribuite creditorilor în ordinea prevazută de legea insolvenței.
Totodată, trebuie reținut că recuperarea creanțelor se poate realiza și de la persoanele care se fac vinovate de ajungerea firmei în stare de insolvență. În acest sens, la cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului judiciar, judecătorul-sindic poate dispune ca o parte sau întregul pasiv al debitorului, persoană juridică, ajuns în stare de insolvenţă să fie suportată de membrii organelor de conducere şi/sau supraveghere din cadrul societăţii, precum şi de orice alte persoane care au contribuit la starea de insolvenţă a debitorului, fără să depăşească prejudiciul aflat în legătură de cauzalitate cu fapta respectivă.
Avocat Cosmin Ispas
