Sediul secundar are obligaţia calculării şi declarării impozitului pe profit conform Titlului II – Impozit pe profit, din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal român, denumită în continuare “Codul fiscal”.
Impozitul pe profit se aplică asupra profitului impozabil atribuibil sediului secundar, respectiv asupra profitului impozabil la nivelul sediului secundar. Cota de impozit pe profit care se aplică asupra profitului impozabil este de 16%.
Rezultatul fiscal se calculează ca diferenţă între veniturile şi cheltuielile înregistrate, din care se scad veniturile neimpozabile şi deducerile fiscale şi la care se adaugă cheltuielile nedeductibile.
La stabilirea rezultatului fiscal se iau în calcul şi elemente similare veniturilor şi cheltuielilor, precum şi pierderile fiscale care se recuperează. Rezultatul fiscal pozitiv este profit impozabil, iar rezultatul fiscal negativ este pierdere fiscală.
Numai veniturile ce sunt atribuibile sediului secundar se iau în calcul pentru determinarea rezultatului fiscal și numai cheltuielile efectuate în scopul obţinerii acestor venituri se iau în calcul pentru determinarea rezultatului fiscal.
Sediul secundar înființat în România calculează, declară şi plăteşte obligaţiile ce revin pe baza veniturilor şi cheltuielilor înregistratem astfel potrivit dispozițiilor art. 37 alin.(4) din Codul fiscal
“Sediul permanent desemnat în România calculează, declară și plătește obligațiile ce revin potrivit titlului II, pe baza veniturilor și cheltuielilor înregistrate de toate sediile permanente care aparțin aceleiași persoane juridice străine”.
Sucursala este doar un dezmembrământ fără personalitate juridică al societății-mame, fiind o extensie în teritoriu a acesteia. Sucursala nu are aptitudinea de a avea drepturi și obligații proprii fiindcă nu deține capacitate civilă de folosință și nici un patrimoniu propriu. Astfel, drepturile și obligațiile atribuite sucursalei sunt de fapt ale societații-mamă, orice drept și orice obligație se poate naște doar în patrimoniul societății mamă și doar în cazul existenței unui mandat acordat de societatea-mamă pentru încheierea actului.
Cu toate acestea, sucursala deține cod unic de înregistrare fiscală propriu și aceasta ține propria contabilitate, având obligația declarării impozitului pe profit. Declararea impozitului pe profit pentru profitul impozabil aferent sediului secundar se face prin formularele 100 şi 101.
Asadar, din punct de vedere contabil, sediile secundare din România care aparţin unor persoane juridice cu sediul în străinătate reprezintă subunităţi fără personalitate juridică şi au obligaţia întocmirii situaţiilor financiare anuale şi a raportărilor contabile cerute de Legea contabilităţii nr. 82/1991.
Avocat Daniela Devencea
