Contractul de leasing și particularitățile acestuia

Ce este contractul de leasing?

Definiția normativă a leasing-ului este dată de articolul 1, al. 1) al Ordonanței 51/1997 privind operatiunile de leasing si societatile de leasing, care conturează acest tip de contract ca fiind cel “prin care o parte, denumită locator/finanţator, transmite pentru o perioadă determinată dreptul de folosinţă asupra unui bun, al cărui proprietar este, celeilalte părţi, denumită locatar/utilizator, la solicitarea acesteia, contra unei plăţi periodice, denumită rată de leasing, iar la sfârşitul perioadei de leasing locatorul/finanţatorul se obligă să respecte dreptul de opţiune al locatarului/utilizatorului de a cumpăra bunul, de a prelungi contractul de leasing fără a schimba natura leasingului ori de a înceta raporturile contractuale. Locatarul/utilizatorul poate opta pentru cumpărarea bunului înainte de sfârşitul perioadei de leasing, dar nu mai devreme de 12 luni, dacă părţile convin astfel şi dacă achită toate obligaţiile asumate prin contract.” Exista și alte definiții normative ale leasingului, în special definiții ale unor varietăți de leasing, care se regasesc in diverse texte legale privind privatizarea, insolvența, domeniul fiscal, contabil sau al reglementării regimului juridic al întreprinderilor mici și mijlocii.

Operațiunile de leasing pot avea ca obiect bunuri imobile prin natura lor sau care devin imobile prin destinaţie, precum și bunuri mobile de folosință îndelungată, aflate în circuitul civil “cu excepţia înregistrărilor pe bandă audio şi video, a pieselor de teatru, a manuscriselor, a brevetelor, a drepturilor de autor şi a bunurilor necorporale.” Art. 1 al. 3) al Ordonanței 51/1997 republicată menționează o derogare de la prevederile art. 1 al. 2) care numește obiectul operațiunilor de leasing, astfel fiind acceptată o excepție în ceea ce privește dreptul de utilizare al programelor pentru calculator: “dreptul de utilizare a programelor pentru calculator, ca drept patrimonial de autor asupra programelor pentru calculator, poate face obiectul operaţiunilor de leasing, dacă titularul dreptului de autor a autorizat această operaţiune. În acest caz locatorul/finanţatorul transmite către utilizator, pentru o perioadă determinată, dreptul de utilizare a unui program pentru calculator asupra căruia deţine un drept definitiv de utilizare. Transmiterea se realizează la solicitarea utilizatorului, contra unei plăţi periodice, denumită rată de leasing, la sfârşitul perioadei de leasing locatorul/finanţatorul obligându-se să respecte dreptul de opţiune al utilizatorului de a dobândi dreptul definitiv de utilizare asupra programului pentru calculator, de a prelungi contractul de leasing ori de a înceta raporturile contractuale. Utilizatorul poate opta pentru dobândirea dreptului definitiv de utilizare asupra programului pentru calculator, înainte de sfârşitul perioadei de leasing, dacă părţile convin astfel şi dacă utilizatorul achită toate obligaţiile asumate prin contract.”

Cine poate încheia un astfel de contract?

În cadrul unei operaţiuni de leasing, poate avea calitatea de locator/finanţator o societate de leasing, persoană juridică română sau străină. Orice persoană fizică sau juridică, română ori străină, poate avea calitatea de locatar/utilizator, în condiţiile legii române.

Utilizatorul se folosește de leasing în scopul de a procura bunurile necesare activității proprii fără a fi nevoit să le achite integral și imediat sau să recurgă la alte metode pentru a finanța obligația de plată imediată a prețului (contractul de leasing reprezintă astfel o “salvare” pentru utilizatorul care nu dispune de resursele financiare necesare achiziționării bunurilor sau care nu își dorește cumpărarea acestora). Bunul ce face obiectul leasingului se află în proprietatea finanțatorului, utilizatorul urmând să îi achite acestuia rate, pe toată perioada leasingului, precum și valoarea reziduală a bunului, în cazul în care optează pentru cumpărare.

Cum se poate încheia un contract de leasing?

Pentru efectuarea unei operaţiuni de leasing, orice persoană fizică sau juridică formulează o cerere fermă, în care să precizeze bunul care va constitui obiectul contractului de leasing. Cererea se transmite societăţii de leasing împreună cu actele din care să rezulte situaţia financiară a solicitantului.

Contractul de leasing trebuie să cuprindă, pe lângă părţile contractante, cel puţin următoarele elemente:

• clauza privind definirea contractului de leasing ca leasing financiar sau operaţional;
• denumirea bunului care face obiectul contractului de leasing şi caracteristicile de identificare a acestuia;
• valoarea exactă a sumelor ratelor lunare de leasing şi data exactă de plată a acestora;
• perioada de utilizare în sistem de leasing a bunului;
• clauza privind obligaţia asigurării bunului;
• valoarea totală a contractului de leasing.
• valoarea de intrare a bunului;
• valoarea reziduală a bunului convenită de părţi, când este cazul;
• valoarea avansului;
• rata de leasing.

Firește, părțile pot conveni și asupra altor clauze. Contractul de leasing se încheie în scris.

Care sunt obligațiile părților?

Conform Ordonanței 51/1997 privind operatiunile de leasing si societatile de leasing republicată:

“Art. 9

Locatorul/finanţatorul se obligă:

1. să respecte dreptul locatarului/utilizatorului de a alege furnizorul de bunuri, potrivit intereselor sale;
2. să contracteze bunul cu furnizorul desemnat de locatar/utilizator, în condiţiile expres formulate de către acesta sau, după caz, să dobândească dreptul definitiv de utilizare asupra programului pentru calculator;
3. să încheie contract de leasing cu locatarul/utilizatorul şi să transmită acestuia, în temeiul contractului de leasing, drepturile ce derivă din contract, cu excepţia dreptului de dispoziţie, iar în cazul programelor pentru calculator, să transmită dreptul de utilizare asupra programelor pentru calculator către locatar/utilizator, fără a-şi mai putea exercita acest drept pe perioada derulării contractului de leasing;
4. să respecte dreptul de opţiune al locatarului/ utilizatorului de a cumpăra bunul, de a prelungi contractul de leasing, fără a schimba natura leasingului, ori de a înceta raporturile contractuale;
5. să îi garanteze locatarului/utilizatorului folosinţa liniştită a bunului, în condiţiile în care acesta a respectat toate clauzele contractuale;
6. să asigure, printr-o societate de asigurare, bunurile oferite în leasing, dacă prin contractul de leasing părţile nu au convenit altfel.

Art. 10

Locatarul/utilizatorul se obligă:

1. să efectueze recepţia şi să primească bunul la termenul şi în condiţiile de livrare agreate cu furnizorul;
2. să exploateze bunul conform instrucţiunilor elaborate de către furnizor şi să asigure instruirea personalului desemnat să îl exploateze;
3. să nu greveze de sarcini bunul care face obiectul contractului de leasing decât cu acordul finanţatorului;
4. să achite toate sumele datorate conform contractului de leasing – rate de leasing, asigurări, impozite, taxe -, în cuantumul şi la termenele menţionate în contract;
5. să suporte cheltuielile de întreţinere, precum şi orice alte cheltuieli aferente bunului sau din contractul de leasing;
6. să îşi asume pentru întreaga perioadă a contractului, în lipsa unei stipulaţii contrare, totalitatea obligaţiilor care decurg din folosirea bunului direct sau prin prepuşii săi, inclusiv riscul pierderii, distrugerii sau avarierii bunului utilizat, din cauze fortuite, şi continuitatea plăţilor cu titlu de rată de leasing până la achitarea integrală a valorii contractului de leasing;
7. să permită locatorului/finanţatorului verificarea periodică a stării şi a modului de exploatare a bunului care face obiectul contractului de leasing;
8. să îl informeze pe locator/finanţator, în timp util, despre orice tulburare a dreptului de proprietate venită din partea unui terţ;
9. să nu aducă modificări bunului şi să nu schimbe locul declarat în contract fără acordul locatorului/finanţatorului.
10. să restituie bunul în conformitate cu prevederile contractului de leasing.”

Prin contractul de leasing – financiar sau operaţional -, obligaţia de a asigura bunul revine locatorului/finanţatorului, care are libertatea în privinţa alegerii asigurătorului, dacă părţile nu au convenit altfel. Costurile asigurării sunt în sarcina locatarului/utilizatorului, dacă prin contract părţile nu convin altfel.

După cum menționează însă și legiuitorul, “În cadrul operaţiunilor de leasing drepturile şi obligaţiile părţilor vor fi stipulate în contract şi nu vor fi limitate la prevederile art. 9 şi 10.”

De altfel, natura contractului de leasing recomandă o redactare și negociere atentă a clauzelor pe care le include, întrucât activitatea utilizatorului depinde de bunurile pe care acesta le obține prin intermediul convenției încheiate cu finanțatorul, care de asemenea își asumă un risc de fiecare dată când bunurile sale intră în posesia temporară a altcuiva. În acest sens, în scopul evitării unor eventuale situații neplăcute create de posibile clauze ce dezavantajează fie finanțatorul, fie utilizatorul, este recomandată consultarea juriștilor cu experiență în acest domeniu înainte de încheierea acordului. Consultarea unui avocat înainte de încheierea unui astfel de contract este benefică ambelor părți, întrucât pot fi evitate posibile lacune sau “capcane” juridice ale prevederilor convenției.

Avocat Denisa Croitoru