Directiva Whistleblower

Directiva Whistleblower. Care sunt noile obligații ale companiilor?

 

Activități ilegale și practici abuzive pot apărea în orice organizație, publică sau privată, de mici sau mari dimensiuni. Ele pot lua mai multe forme, cum ar fi corupție sau fraudă, practici comerciale incorecte sau neglijență. Daca nu sunt luate măsuri, acestea pot aduce prejudicii grave interesului public.

Persoanele care lucrează pentru o organizație sau care sunt în contact cu aceasta în cadrul activităților lor profesionale sunt, deseori, primele care află despre existența unor astfel de activități și au, prin urmare, o poziție privilegiată pentru a-i informa pe cei care pot aborda problema.

Din aceste motive, la data de 23 octombrie 2019 a fost adoptată Directiva (UE) 2019/1937 a Parlamentului European și a Consiliului privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii. Statele membre ar fi trebuit să transpuna directiva în legislația națională până la data de 17 decembrie 2021, însă România a depășit termenul prevazut.

Cu toatea acestea, ultima modificare de interes in legatură cu acest subiect a fost adusă miercuri, 09.03.2022: Guvernul a aprobat proiectul de lege inițiat de Ministerul Justiției pentru transpunerea Directivei europene privind avertizorii de integritate (Directiva Whistleblower). Următorul pas constă în inregistrarea acestuia la Parlament pentru dezbateri, procedura finalizându-se cu adoptarea legii.

• Ce reglementează acest proiect de lege?

Proiectul legislativ stabilște o serie de măsuri destinate protecției celor care atrag atenția asupra unor nereguli întâlnite într-o companie sau asupra practicilor ilegale ale acesteia. Aceasta stabilește un nou cadru legislativ destinat facilitării procesului de raportare a înclăcării legilor și consolidării măsurilor de sprijin și protecție pentru avertizori. Avertizor de integritate va putea fi orice persoană care lucrează sub supravegherea și conducerea persoanei fizice sau juridice cu care s-a încheiat contractul, a subcontractanților și a furnizorilor acesteia.

• Care sunt elementele de noutate pe care le aduce legea?

Transpunerea Directivei (UE) 2019/1937 în legislația din România va impune în sarcina persoanelor juridice de drept privat noi obligații, în special în ceea ce privește identificarea și instituirea unor canale interne de raportare. Aceste obligații suferă anumite modificări în funcție de numărul de angajați al firmelor, în felul urmator:

• Societățile cu mai puțin de 50 de angajați nu vor avea obligația instituirii canalelor interne. Raportarea făcută de avertizori se va putea face doar prin intermediul canalelor externe către autoritățile competente să primească astfel de raportari, nefiind instituită o astfel de obligație în cadrul acestor entități juridice. Totuși, înțelegem că procedura s-ar dovedi foarte utilă și în cazul acestor societăți și, implicit, este recomandată adoptarea acesteia, ea putând avea drept efect o anticipare, identificare și soluționare facilă a problemelor în interiorul firmei.
• Societățile care au între 50 și 249 de angajați beneficiază de suspendarea acestei obligații până la data de 1 ianuarie 2023. Deși Directiva prevedea un termen maxim de transpunere până la 17 decembrie 2023, prin proiectul de lege amintit s-a instituit un interval mai scurt în care companiile se pot conforma acestor obligaț Începând de la această dată, aceste persoane juridice de drept privat sunt nevoite să își pună la punct procedura de raportare internă, fiind susceptibile să primească sancțiuni în cazul în care nu se conformează normelor.
• Societățile care au peste 249 de angajați sunt nevoite să iși instituie canale interne de raportare încă de la data intrării în vigoare a acestei legi. Este de așteptat ca acest deziderat să fie atins la finalul lunii martie, motiv pentru care se întrevede necesară instituirea unei politici bine puse la punct pentru a fi la adăpost de orice sancț

 

• Ce înseamnă, în mod concret, „instituirea unor canale interne de raportare”?

Un prim pas care trebuie făcut pentru îndeplinirea acestei noi obligații este organizarea unei proceduri interne care să asigure, înainte de toate, protejarea confidențialitatii persoanei care face raportarea. Comunicarea cu raportorii va trebui facilitată prin intermediul unei persoane/ departament imparțial – element care face cu atât mai dificilă punerea în aplicare a acestor măsuri. Ulterior, persoana/ departamentul responsabil/ă cu primirea raportarilo va fi nevoit/ă să urmărească întreprinderea cu diligență a unor acțiuni subsecvente, în concret, soluționarea problemei sesizate în cazul în care solicitarea se dovedește justificată.

• Care sunt sancțiunile în cazul nerespectării obligațiilor impuse?

Încălcarea prevederilor legii amintite poate atrage raspunderea civilă, disciplinară, contravențională sau penală. În cazul persoanelor juridice, în situația în care, de exemplu, nu își instituie canale interne de raportare sau refuză în mod nejustificat să raspundă solicitărilor Agenției Naționale de Integritate și ale altor autorități cu atribuții în domeniu, acestea riscă o amendă de la 2500 la 30000 lei. Pentru persoanele fizice care împiedică conformarea la aceste norme, faptele contravenționale vizează amenzi de la 1500 la 30000 lei, după caz. Interesant este faptul că este prevazută ți răspunderea solidară a acestora două, sancțiunile putând fi cumulate.

Punerea în aplicare a acestor noi obligații va fi urmarită de un proces îndelungat și, probabil, chiar anevoios din cauza limitărilor impuse și a intervalului scurt în care măsurile trebuie aplicate. Cu toate acestea, deși provocarea constă tocmai în faptul că sunt vizate numeroase și diverse aspecte noi, impactul puternic preconizat poate fi atenuat prin stabilirea în prealabil a unor direcții clare în acest sens, demers în care echipa noastră de avocați poate contribui activ prin emiterea de sfaturi juridice adecvate.

Pentru mai multe detalii în legătură cu modalitățile în care poate fi efectuată raportarea, dar și la elementele obligatoriu de conținut într-o astfel de procedură, vă invităm să consultați articolul Whistleblowing. Cum implementăm la nivelul companiei procedura de raportare a faptelor de încalcăre a legii?, disponibil prin accesarea următorului link: https://greculawyers.ro/whistleblowing/.

 

Avocat Teodora Prepeliță