Un proiect de lege adoptat de Parlamentul României și promulgat de Președintele României aduce modificări importante în domeniul înregistrării în Registrul Comerțului.
Principalele acte normative modificate și completate prin Proiectul de lege menționat sunt Legea nr. 26/1990 privind registrul comerțului, Legea societăților nr. 31/1990, Legea nr. 359/2004 privind simplificarea formalităților la înregistrarea în registrul comerțului a persoanelor fizice, asociațiilor familiale și persoanelor juridice, înregistrarea fiscală a acestora, precum și la autorizarea funcționării persoanelor juridice și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 116/2009 pentru instituirea unor măsuri privind activitatea de înregistrare în registrul comerțului.
Rolul proiectului de lege este transpunerea în legislația națională a prevederilor Directivei 2012/17/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iunie 2012 de modificare a Directivei 89/666/CEE a Consiliului și a Directivelor 2005/56/CE și 2009/101/CE ale Parlamentului European și ale Consiliului în ceea ce privește interconectarea registrelor centrale, ale comerțului și ale societăților.
În cele ce urmează vom prezenta cele mai importante modificări aduse actelor normative menționate mai sus.
În primul rând, trebuie remarcat faptul că Legea nr. 26/1990 a fost modificată astfel încât să facă referire directă la sistemul de interconectare a registrelor comerțului din statele membre ale Uniunii Europene.
Așadar, art. 21 din Legea nr. 26/1990, introdus prin Proiectul de lege recent promulgat dispune ca:
„(1) Registrul central al comerțului, ținut de Oficiul Național al Registrului Comerțului, și registrele comerțului ținute de oficiile registrului comerțului de pe lângă tribunale fac parte din sistemul de interconectare a registrelor comerțului din statele membre ale Uniunii Europene, denumit în continuare sistemul de interconectare a registrelor comerțului ”.
Sistemul de interconectare a registrelor comerțului este constituit din registrele comerțului din statele membre ale Uniunii Europene și platforma centrală europeană.
Potrivit noilor norme, „la nivel național, punctul de acces de interconectare a registrelor comerțului este Registrul central al comerțului, ținut de către Oficiul Național al Registrului Comerțului”.
Principalul rol al sistemului de interconectare a registrelor comerțului este punerea la dispoziția publicului a documentelor și informațiilor referitoare la profesioniștii înregistrați în registrul comerțului.
De asemenea, Oficiul registrului comerțului va putea realiza schimbul de documente și informații cu registrele comerțului din statele membre ale Uniunii Europene în cazul operațiunilor de fuziune transfrontalieră și al sucursalelor înființate de societăți cu sediul în statele membre ale Uniunii Europene.
Un alt element de noutate se referă la indicatorul unic la nivel european.
Astfel, „pentru identificare, inclusiv în comunicarea dintre registrele comerțului din statele membre prin sistemul de interconectare, persoanele fizice și juridice înregistrate în registrul comerțului vor avea și un identificator unic la nivel european (EUID), care include elementul de identificare al României, elementul de identificare al registrului național, numărul persoanei din registrul respectiv și, dacă este necesar, alte elemente pentru a evita erorile de identificare”. Structura identificatorului unic la nivel național va fi aprobat prin ordin al ministrului justiției.
Proiectul de lege aduce și noi obligații pentru persoanele juridice române, în speță cele care deschid sucursale în străinătate. Acestea vor avea obligația menționării sucursalelor la oficiul registrului comerțului din România, după înregistrarea lor în statele respective.
În plus, persoanele juridice cu sediul principal în străinătate care deschid sucursale în România vor trebui să ceară înregistrarea acestora la oficiul registrului comerțului de la sediul fiecărei sucursale.
În ceea ce privește modificările aduse Legii nr. 31/1990, menționăm faptul că pe viitor „ipoteca legal constituită asupra acțiunilor sau părților sociale poate fi executată potrivit legii. Administratorii/membrii directoratului sunt obligați să pună la dispoziția creditorului ipotecar sau a organului de executare, la cererea acestora, situațiile financiare și orice alte înscrisuri sau informații necesare evaluării acțiunilor sau părților sociale, precum și să faciliteze preluarea acestora”.
Mai mult, publicitatea prin registrul comerțului, a popririi și a sechestrului asupra părților sociale și a acțiunilor se va realiza la cererea organului de executare, nefiind supusă prevederilor O.U.G. nr. 116/2009 pentru instituirea unor măsuri privind activitatea de înregistrare în registrul comerțului.
O altă noutate se referă la faptul că ipotecile asupra părților sociale vor fi permise numai dacă au fost aprobate de asociați reprezentând cel puțin trei pătrimi din capitalul social al societății, în ceea ce privește constituirea acestora.
Poate cea mai importantă modificare adusă Legii nr. 31/1990 se referă la cazurile în care poate fi cerută dizolvarea unei societăți.
Astfel art. 237 alin. (1) din Legea nr. 31/1990 va avea următorul conținut:
„La cererea oricărei persoane interesate, precum și a Oficiului Național al Registrului Comerțului, tribunalul va putea pronunța dizolvarea societății în cazurile în care:
- a) societatea nu mai are organe statutare sau acestea nu se mai pot întruni;
- b) acționarii/asociații au dispărut ori nu au domiciliul cunoscut ori reședința cunoscută;
- c) nu mai sunt îndeplinite condițiile referitoare la sediul social, inclusiv ca urmare a expirării duratei actului care atestă dreptul de folosință asupra spațiului cu destinație de sediu social ori transferului dreptului de folosință sau proprietate asupra spațiului cu destinație de sediu social;
- d) a încetat activitatea societății sau nu a fost reluată activitatea după perioada de inactivitate temporară, anunțată organelor fiscale și înscrisă în registrul comerțului, perioadă care nu poate depăși 3 ani de la data înscrierii în registrul comerțului;
- e) societatea nu și-a completat capitalul social, în condițiile legii;
- f) societatea nu și-a depus situațiile financiare anuale, și, după caz, situațiile financiare anuale consolidate, precum și raportările contabile la unitățile teritoriale ale Ministerului Finanțelor Publice, în termenul prevăzut de lege, după perioada de întârziere depășește 60 de zile lucrătoare;
- g) societatea nu și-a depus la unitățile teritoriale ale Ministerului Finanțelor Publice, în termenul prevăzut de lege, declarația că nu a desfășurat activitate de la constituire, dacă perioada de întârziere depășește 60 de zile lucrătoare”.
Lista societăților pentru care Oficiul Național al Registrului Comerțului urmează să formuleze acțiuni de dizolvare se va afișa pe pagina de Internet a ONRC sau pe portalul de servicii online, cu cel puțin 15 zile calendaristice înainte și se va transmite Ministerului Finanțelor Publice – Agenția Națională de Administrație Fiscală.
Hotărârile de dizolvare se vor comunica atât societății, dar și oficiului registrului comerțului pentru înregistrarea mențiunii de dizolvare în registrul comerțului și Ministerului Finanțelor Publice – Agenția Națională de Administrare Fiscală – Administrația Județeană a Finanțelor Publice/Administrația Finanțelor Publice a Sectorului și vor fi publicate în Monitorul Oficial al României și pe pagina de internet a ONRC sau pe portalul de servicii online al acestuia.
Hotărârea de dizolvare va putea fi atacată numai cu apel, apelantul urmând a avea inclusiv obligația de a depune o copie a apelului la oficiul registrului comerțului, pentru menționare în registrul comerțului.
După rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești de dizolvare, persoana juridică va intra în lichidare, lichidatorul judiciar urmând a fi numit de Oficiul Național al Registrului Comerțului, care va fi remunerat din averea societății dizolvate sau, în lipsă, din fondul de lichidare, cu un onorariu fix de 1.000 de lei, decontul final al cheltuielilor efectuate de lichidator în legătură cu lichidarea societății urmând a se face, pentru situația în care nu există bunuri în averea societății dizolvate, de către Uniunea Națională a Practicienilor în Insolvență din România, la solicitarea lichidatorului.
Atunci când lichidatorul va fi numit de către ONRC, la cererea oricărei persoane interesate, acesta este scutit de orice taxă, tarif, comision, taxă judiciară de timbru și altele asemenea.
În același timp, dacă în termen de 3 luni de la data rămânerii definitive a hotărârii de dizolvare, nu s-a formulat nicio cerere de numire a lichidatorilor, Oficiul Național al Registrului Comerțului sau orice persoană interesată poate solicita tribunalului radierea societății din registrul comerțului.
Din nou, pe pagina de internet a ONRC-ului urmează să fie afișată lista societăților pentru care Oficiul Național al Registrului Comerțului urmează să formuleze acțiuni de radiere, cu cel puțin 15 zile calendaristice înainte.
Hotărârea de radiere va putea fi și aceasta atacată numai prin intermediul instituției apelului.
O altă noutate se referă la accesul publicului la hotărârile de dizolvare și radiere și a rezoluțiilor de numire a lichidatorului, care vor fi publicate pe pagina de internet a ONRC sau pe portalul de servicii on-line al acestuia și vor putea fi accesate gratuit.
În ceea ce privește absorbțiile și fuziunile transfrontaliere, „oficiul registrului comerțului unde este înmatriculată societatea absorbantă sau societatea nou-înființată va notifica de îndată, prin intermediul sistemului de interconectare a registrelor comerțului, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pe cheltuiala societății, realizarea fuziunii transfrontaliere autorităților similare din statele membre în care sunt înmatriculate societățile participante la fuziune, în vederea radierii acestora”.
Modificări vor fi aduse și în domeniul lichidării societăților, care vor trebui terminate în cel mult un an de la data înregistrării în registrul comerțului a mențiunii de dizolvare. Pentru motive temeinice, la cererea lichidatorului, oficiul registrului comerțului poate prelungi acest termen cu încă un an, dar nu mai mult de două ori. Astfel, perioada de lichidare va fi suplimentată, în prezent aceasta neputând depăși, cu tot cu prelungiri, durata de 24 de luni.
De asemenea, va fi mărit și termenul de numire a lichidatorilor, care vor trebui numiți în termen de 60 de zile de la înregistrarea în registrul comerțului a mențiunii de dizolvare, în prezent termenul fiind de 30 de zile.
În plus, dacă în termen de 3 luni de la data expirării termenului de finalizare a lichidării unei societăți, prelungit după caz, oficiul registrului comerțului nu a fost sesizat cu nicio cerere de radiere, Oficiul Național al Registrului Comerțului sau orice persoană interesată va putea solicita tribunalului radierea societății din registrul comerțului.
Iarăși, lista societăților împotriva cărora urmează să fie formulate acțiuni de radiere de către ONRC, vor fi publicate pe pagina de internet a acestuia. Hotărârea de radiere va fi comunicată acelorași autorități ca și hotărârile de lichidare și dizolvare și vor putea fi atacate cu apel.
Modificările aduse Legii nr. 359/2004 au rolul de a simplifica în continuare procedura de înregistrare a societăților.
Astfel, art. 6 alin. (21) din Legea nr. 359/2004 va avea următorul conținut:
„(21) Cerere de înregistrare și documentele eliberate în format electronic, având încorporată, atașată sau logic asociată semnătura electronică extinsă, pot fi trimise prin mijloace electronice, prin intermediul portalului de servicii on-line al Oficiului Național al Registrului Comerțului, precum și prin intermediul sistemului Punctul de contact unic electronic (PCU), în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 49/2009 privind libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii și libertatea de a furniza servicii în România”.
O altă noutate importantă se referă la certificatul de înregistrare a societăților, care, pe lângă numărul de ordine din registrul comerțului și codul unic de înregistrare fiscală va cuprinde și identificatorul unic la nivel european și alte date, care vor fi stabilite prin ordin al ministerului justiției.
Cea mai importantă modificare a O.U.G. nr. 116/2009 pentru instituirea unor măsuri privind activitatea de înregistrare în registrul comerțului se referă la competența de numire a lichidatorului de către Directorul Oficiului Registrului Comerțului.
Ca urmare a modificărilor aduse, recomandăm reprezentanților tuturor societăților să verifice valabilitatea contractelor de închiriere/de comodat cu privire la sediul social și să își depună situațiile financiare în termenele legale, precum și să evite orice situație care ar putea duce la formularea unei cereri de dizolvare a societății.
