Audierea martorilor – Hotărârea din 6 octombrie 2020 în Cauza GIURGI împotriva ROMÂNIEI
În 14 ianuarie 2021 a fost publicată Hotărârea Curtii Europene a Drepturilor Omului pronunțată în cauza Giurgi împotriva României.
În esență, Curtea a reținut faptul că neascultarea unui martor, mai ales în situația în care era vorba despre singura mărturie a unei persoane care asistase direct la evenimentele în litigiu, echivalează cu încălcarea dreptului la un proces echitabil, prevăzut de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Cererea a privit o procedură de contestare a unui proces verbal de contraventie, în urma căruia s-a aplicat reclamantului o amendă contravenţională pentru tulburarea ordinii publice.
În cauză, prima instanță a reținut că prezumția de temeinicie a procesului-verbal întocmit a fost răsturnată și a admis plângerea contravențională, anulând, în consecință, amenda. Soluția dată de Judecătorie s-a bazat pe declarațiile martorului C.M., care confirmau cele susținute de reclamant.
Hotărârea a fost atacată, iar Tribunalul București a admis recursul. În motivare, acesta a respins declarațiile lui C.M., apreciind că probele depuse de jandarmerie la dosar pun sub semnul întrebarii credibilitatea martorului, fără însă a audia martorul.
Astfel, a fost sesizată Curtea Europeană a Drepturilor Omului. În analiza făcută litigiului, Curtea a apreciat că natura generală a dispoziţiei legale în temeiul căreia a fost sancţionat reclamantul, precum şi scopul disuasiv şi punitiv al sancţiunii aplicate, sunt suficiente pentru a demonstra că încălcarea în cauză avea un caracter penal din perspectiva art. 6 din Convenţie.
Practic, amenda aplicată reclamantului nu viza repararea pecuniară a unui prejudiciu, iar împrejurările în care a fost aplicată aceasta conferă sancţiunii în cauză o conotaţie penală – reclamantul a fost reţinut într-un loc public şi a fost dus la o secţie de poliţie, unde a fost fotografiat şi i-au fost luate amprentele de către agenţi de poliţie. De asemenea, Curtea a reținut că, astfel cum a subliniat în repetate rânduri, caracterul relativ diminuat al mizei – 500 RON, nu poate să anuleze caracterul penal intrinsec al unei infracţiuni.
În acest context, Curtea a reținut faptul că persoanele care au responsabilitatea de a decide asupra vinovăţiei sau a nevinovăţiei unui acuzat trebuie, în principiu, să fie în măsură să audieze martorii personal şi să evalueze credibilitatea acestora – chiar și în cauzele ce au ca obiect plângeri contravenționale. Evaluarea credibilităţii unui martor este o sarcină complexă care, în general, nu poate fi dusă la bun sfârşit prin simpla lectură a unor declaraţii scrise, iar prin declararea vinovăției reclamantului, fără a audia martorul C.M. în prealabil, constituie o gravă încalcare a dreptului la apărare.
De asemenea, Curtea a statuat faptul că notificarea prin afişare, deși este o modalitate de notificare legală, nu este întotdeauna fiabilă și poate aduce atingere art. 6 din Convenție.
Pentru aceste motive, Curtea a acordat reclamantului despăgubiri pentru prejudiciul moral suferit în cuantum de 300 EUR.
Avocat Mihut Radu
