“In ziua de astăzi concurența devine modială” – André Yves Partnoff, director al revistei Science et Tehnologie, Interviu, în România Liberă din 14.07.1992
Clauza de neconcurență este întâlnită în aproximativ toate activitățile economice și indiferent de domeniul în care aceasta este folosită, efectul este același, respectiv înlăturarea concurenței pe acel segment de piață.
În contractul de franciză, utilizarea clauzei de neconcurență se impune pentru a proteja drepturile de proprietate intelectuală ale francizorului. Protejarea drepturilor de proprietate intelectuală ale francizorului prin stipularea unei clauze de neconcurență în contract nu trebuie privită ca o restrângere injustă a activității beneficiarului din contractul de franciză în ceea ce privește angajarea acestuia în mod direct sau indirect într-o afacere similară.
Clauza de neconcurență se prezintă ca o obligație de a nu face prin care francizorul poate să prevadă în sarcina beneficiarului obligațiile ce trebuie respectate cu strictețe pentru a-și proteja afacerea de către o rețea concurentă. Astfel, beneficiarul din contractul de franciză nu se poate angaja în afaceri similare care pot concura cu bunurile sau serviciile din contractul principal. Această obligație conduce la protejarea know-how-ului comunicat de către francizor beneficiarului atât în timpul desfășurării raporturile contractuale, cât și după încetarea lor.
Pentru contractul de franciză, clauza de neconcurență operează atât în timpul derulării acestuia, cât și pentru perioada post – contractuală, atunci când, într-un interval de timp agreat de părți de la data încetării contractului, beneficiarul trebuie să respecte obligațiile impuse în sarcina sa. De regulă, transferul de know-how justifică asumarea unei obligații de neconcurență pe întreaga durată a contractului, iar pentru perioada post-contractuală, clauza de neconcurență este analizată de la caz la caz, pentru a stabili în mod obiectiv necesitatea acesteia în raport cu interesele legitime ale francizorului.
Dezavantajele nu au fost și nu sunt deloc puține. Impunerea unei asemenea clauze poate avea caracter împovărător pentru partea în cauză. O astfel de obligație aduce evident atingeri grave atât libertății exercitării unui comerț, cât și liberei concurențe, astfel că de multe ori valabilitatea sa a fost contestată. Ulterior, datorită faptului că această clauză a fost folosită cu interes în raporturile de comerț, ea a căpătat o formă mai puțin abuzivă.
One comment
Preda Florentina
November 22, 2018 at 3:18 pm
Scurt,clar si la obiect, pe înțelesul tuturor, ca un fragment de curs al părinților științelor juridice, din care s-au inspirat atatia epigoni!
Bravo, aveti înclinații didactice!!!