Acest articol este util atât profesioniștilor care doresc sa întreprindă o activitate de comercializare a produselor cosmetice, cât și consumatorilor unor astfel de produse care pot lua la cunoștină despre modul în care sunt protejați de legislația națională si unionala în domeniu.
Pentru o viziune mai clară în procesul parcurgerii articolului, în primul rând vom defini produsul cosmetic. Conform Regulamentului (CE) 1223/2009, ,,produs cosmetic” înseamnă orice substanţă sau amestec destinate punerii în contact cu părţile externe ale corpului uman (epidermă, zonele cu păr, unghii, buze și organe genitale externe) sau cu dinţii și mucoasele cavităţii orale, cu scopul exclusiv sau principal de a le curăţa, de a le parfuma, de a schimba aspectul acestora, de a le proteja, de a le menţine în condiţii bune sau de a corecta mirosurile corpului.
Această definiție este esențială, întrucât, dacă un produs este comercializat sub legislația cosmeticelor, deși potrivit conținutului etichetei și/sau a tuturor documentelor aferente produsului în cauză, acesta nu respectă definiția sus-menționată, se pot sesiza organele abilitate, respectiv Ministerul Sănătății și Autoritatea Naționala pentru Protecția Consumatorului. Pentru ca un produs cosmetic să poată circula pe piață europeană, acesta trebuie să parcurgă procedura prealabilă de notificare pe CPNP (Cosmetic Products Notification Portal).
Trebuie menționat faptul că, deși este notificat cu succes, acest lucru nu înseamnă că produsul respectiv îndeplinește toate cerințele prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1223/2009 privind produsele cosmetice. Anterior notificării produsului, trebuie desemnată o persoană responsabilă care să asigure conformitatea cu obligațiile relevante stabilite in regulementul sus-menționat. De altfel, nu pot fi introduse pe piață decât produsele cosmetice pentru care o persoană fizică sau juridică este desemnată în Comunitate ca ,,persoană responsabilă’’. Spre exemplu, atunci când produsul este importat, fiecare importator devine persoană responsabilă pentru produsul cosmetic specific pe care îl introduce pe piață.
Un produs cosmetic destinat consumului trebuie să fie sigur pentru sănătatea umană atunci când este utilizat în condiții de folosire normale sau rațional previzibile, ținând seama, în special, de următoarele elemente
- prezentare, respectând inclusiv Directiva 87/357/CEE
- etichetare
- instrucțiuni de utilizare și eliminare
- oricare altă informație sau indicație furnizată de persoana responsabilă.
Nu este de ajuns ca produsul să conțină un avertisment întrucât acest lucru nu exonerează persoana responsabilă de respectarea celorlalte obligații prevăzute în reglament. Din punct de vedere procedural, se întocmește un dosar cu informații despre produs și se păstrează pe o perioadă de 10 ani de la data introducerii acestuia pe piață.
În dosar se specifică următoarele elemente:
- o descriere a produsului cosmetic
- raportul privind siguranța produsului cosmetic, care este permanent actualizat, ținând cont de informațiile relevante suplimentare apărute ulterior introducerii pe piață a produsului.
- o descriere a metodei de fabricație și o declarație de conformitate cu bunele practici menționate la art. 8 din regulament
- dovada efectului declarat al produsului cosmetic, în cazul în care aceasta este justificată de natura sau efectul produsului cosmetic
- date privind orice text efectuat pe animale de către producător, agenții sau furnizorii acestuia, în fazele de dezvolatre sau de evaluare a siguranței produsului cosmetic sau a ingredientelor sale.
- prezența substanțelor sub formă de nanomateriale și identificarea acestora, inclusiv denumirea chimică și alți descriptori la punctul 2 din preambul la anexele II-VI la regulemntul 1223/2009.
- condițiile de expunere rațional previzibile
- denumirea și numărul Chemical Abstracts Service (CAS) sau CE al substanțelor clasificate drept cancerigene, mutagene sau toxice pentru reproducere.
- formularea- cadru care permite un tratament medical promt și adecvat în situații dificile.
Există o serie de mențiuni obligatorii ce trebuie să se regăsească pe produsul cosmetic comercializat. În acest sens, produsul poate fi pus pe piață numai dacă pe recipient și pe ambalaj sunt inscripționate vizibil, lizibil și cu caractere care nu se șterg ușor, următoarele date : numele sau denumirea producătorului, sediul sau adresa producătorului din statul membru al Uniunii Europene, tara de origine pentru produsele fabricate în afara Uniunii Europene, conținutul nominal în momentul ambalării produsului, indicat în greutate sau volum, data de minimă durabilitate marcată prin sintagma ,,A se folosi preferabil înainte de’’, urmată de data sau detalii asupra locului de pe ambalaj unde se află inscripționată această dată, exprimată fie prin lună și an, fie prin zi, lună și an cu cifre arabe, iar în cazul în care produsele cosmetice au o durabilitate mai mare de 30 de luni, indicarea datei de minimă durabilitate nu este obligatorie, pentru aceasta mențiunile se completează cu indicarea PAO (perioada după deschiderea produsului cosmetic în care poate fi folosit ăn siguranță de către consumator) – precauțiile speciale la utilizare, precum și informațiile speciale de avertizare pentru produsul cosmetic, exceptând cazul în care acesta rezultă din prezentarea produsului, numărul lotului de fabricație sau o indicație care să permită identificarea produsului, lista ingredientelor, precedată de cuvântul ,,ingrediente’’.
În vederea respectării dispozițiilor regulamentului UE 1223/2009, statele membre efectuează controale adecvate ale produselor cosmetice și verificări ale operatorilor economici prin dosarul cu informații despre produs și, acolo unde este cazul, verificări fizice și de laborator pe baza unor probe corespunzătoare. Demararea unor controale se poate face și la inițiativa autorităților din alte state membre printr-o solicitare adresată Ministerului Sănătății.
Consumatorii de produse cosmetice care au suferit prejudicii de pe urma utilizării corecte a acestora se pot adresa cu o reclamație Direcției de Sănătate Publică însoțită de toate documentele probatorii, respectiv factură fiscală, bon fiscal sau chitanță, contract, certificat de garanție sau alte documente, după caz. La început, orice eveniment raportat trebuie considerat ca eveniment nedorit neconfirmat. Evenimentul nedorit se consideră confirmat doar dacă sunt aduse dovezi privind existența unor serii de informații precum:
- detalii despre identitatea și detaliile de contact ale consumatorului sau a medicului care a tratat cazul
- descrierea reacției (simptomatologie și evoluție în timp)
- identificarea completă a produsului
- numele, adresa, vârsta, sexul și starea de sănătate a persoanei care a reclamat
- data reclamației
- descrierea efectelor adverse (partea vătămată a organismului, după cât timp de la aplicarea produsului a apărut efectul, și dacă prin folosirea anterioară a produsului a apărut sau nu o reacție similară)
- diagnosticul medicului specialist.
Reclamațiile care vizează probleme de calitate ale produsului sunt redirecționate către Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului. Așadar, se poate observa că există o competență partajată între cele două autorități publice în funcție de natura prejudiciului suferit ca urmare a utilizării produsului cosmetic. Pentru a fi respectată procedura în fața ANPC, este necesar ca, în prealabil, consumatorul să încerce să soluționeze conflictul pe cale amiabilă cu persoana responsabilă de presupusa vătămare pe care a suferit-o, iar dacă acest lucru nu este posibil, în termen de 30 de zile se poate adresa ANPC cu o plângere în acest sens. Bineînțeles, dacă natura prejudiciului justifică o intervenție rapidă din partea ANPC, nu mai este obligatorie perioada de 30 de zile întrucât autoritatea publică vizată are posibilitatea de a se autosesiza.
Denisa Damian
