Potrivit Ordonanţei de Guvern nr. 25 din 26 august 2014 privind încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României, în baza avizului de angajare, străinii din state terțe pot fi încadrați în muncă pe teritoriul României prin încheierea contractului individual de muncă.

Contractul individual de muncă

Contractul individual de muncă este reglementat de Legea nr. 53/2003- Codul Muncii. Dispoziţiile cuprinse în Codul Muncii se aplică inclusiv cetăţenilor străini sau apatrizi încadraţi cu contract individual de muncă, care prestează muncă pentru un angajator român pe teritoriul României.

Drepturile şi obligaţiile privind relaţiile de muncă dintre angajator şi salariat se stabilesc prin negociere, în cadrul contractelor colective de muncă şi al contractelor individuale de muncă. În România o persoană poate să lucreze de la vârsta de 16 ani, iar persoanele în vârstă de 15 ani au nevoie de aprobarea părinților. Contractul individual de muncă se încheie în baza consimţământului părţilor (angajatorul şi angajatul), în formă scrisă, în limba română. Obligaţia de încheiere a contractului individual de muncă în formă scrisă revine angajatorului, anterior începerii raporturilor de muncă.

Pentru încheierea valabilă a contractului individual de muncă, este obligatorie forma scrisă. Contractul trebuie să fie înregistrat în registrul general de evidenţă a salariaţilor, care se comunică Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM).

Angajatorul este obligat să emită angajatului un exemplar al contractului de muncă. Anterior încheierii sau modificării contractului individual de muncă, angajatorul are obligaţia de a informa salariatul cu privire la clauzele esenţiale pe care intenţionează să le înscrie în contract sau să le modifice.

În situaţia în care angajatorul nu îşi execută obligaţia de informare prevăzută expres în Codul Muncii, persoana vizată are dreptul să sesizeze, în termen de 30 de zile de la data neîndeplinirii acestei obligaţii, instanţa judecătorească competentă şi să solicite despăgubiri corespunzătoare prejudiciului pe care l-a suferit ca urmare a neexecutării de către angajator a obligaţiei de informare.

Avizul de angajare este valabil pe intreaga perioadă contractuală, în situația continuării raporturilor de muncă în aceeași funcție și la același angajator.

Contractul individual de muncă trebuie să cuprindă în mod obligatoriu următoarele elemente:

  • părţile contractului
  • locul de muncă
  • funcţia/ocupaţia
  • fişa postului
  • criteriile de evaluare a activităţii profesionale, riscurile specifice postului
  • durata contractului, durata muncii, durata concediului
  • salarizarea, (salariu de baza + eventualele bonusuri/sporuri)
  • durata normală a muncii, exprimată în ore/zi şi ore/săptămână
  • contractul colectiv de muncă ce reglementează condiţiile de muncă, dacă există
  • durata perioadei de probă (maxim 90 de zile pentru funcţii de execuţie şi maxim 120 zile pentru funcţii de conducere)
  • clauze speciale (cu privire la formare profesională, clauza de confidenţialitate, neconcurenţă, mobilitate etc.)
  • drepturi şi obligaţii generale ale părţilor
  • precizari privind protecția datelor cu caracter personal

Va fi nulă orice clauză prin care se urmăreşte renunţarea la drepturile recunoscute de lege salariaţilor sau limitarea acestor drepturi.

Drepturile angajaților

Angajații încadrați în muncă pe teritoriul României au în pricipal următoarele drepturi:

  • dreptul la salarizare pentru munca depusă
  • repaus zilnic şi săptămânal
  • concediu de odihnă anual
  • egalitate de şanse şi de tratament
  • demnitate în muncă
  • securitate şi sănătate în muncă
  • acces la formarea profesională, informare şi consultare
  • protecţie în caz de concediere
  • negociere colectivă și individuală,
  • participarea la acţiuni colective, de a constitui sau de a adera la un sindicat,
  • alte drepturi prevăzute de lege sau de contractele colective de muncă aplicabile.

O persoană poate fi angajată în muncă numai în baza unui certificat medical, care contestă  faptul că cel în cauză este apt pentru prestarea acelei munci. În caz contrar contractul este nul.

Potrivit Legii nr. 319/2006 a securității și sănătății în muncă, angajatorul are obligația “să angajeze numai persoane care, în urma examenului medical, si, după caz, a testării psihologice a aptitudinilor, corespund sarcinii de muncă pe care urmează să o execute și să asigure control medical periodic și după caz, controlul psihologic periodic, ulterior angajării.”

Aferent drepturilor salariaților sunt prevăzute şi obligaţiile angajatorului:

  • să informeze salariaţii asupra condiţiilor de muncă şi asupra elementelor care privesc desfăşurarea relaţiilor de muncă;
  • să asigure permanent condiţiile corespunzătoare de muncă;
  • să acorde salariaţilor toate drepturile ce decurg din lege, din contractul colectiv de muncă şi din contractele individuale de muncă;
  • să comunice periodic salariaţilor situaţia economică şi financiară a unităţii, cu excepţia informaţiilor sensibile sau secrete, care, prin divulgare, sunt de natură să prejudicieze activitatea unităţii. Periodicitatea comunicărilor se stabileşte prin negociere în contractul colectiv de muncă aplicabil;
  • să se consulte cu sindicatul sau, după caz, cu reprezentanţii salariaţilor în privinţa deciziilor care pot să afecteze substanţial drepturile şi interesele acestora;
  • să plătească toate contribuţiile şi impozitele aferente contractelor încheiate cu angajaţii;
  • să elibereze, la cerere şi gratuit, toate documentele care atestă calitatea de salariat a solicitantului;
  • să asigure confidenţialitatea datelor cu caracter personal.

Avocat Cătălina Nichita

Lasă un comentariu