Internship, stagiatură, practică sau ucenicie? Află în ce cadru legal te situezi.
În prezent, legislația noastră definește mai multe tipuri de colaborări pentru elevi, studenți și absolvenți. Deși fiecare dintre aceste raporturi juridice este reglemetată de o lege distinctă, foarte des apar confuzii.
Pentru că este impotant să știi exact ce tip de contract trebuie să închei, în continuare vom prezenta fiecare relație de colaborare, așa cum este definită în actele normative:
- Practica
Potrivit Legii nr. 258/2007 privind practica elevilor și studenților, practica este activitatea desfășurată de elevi și studenți, în conformitate cu planul de învățământ, care are drept scop verificarea aplicabilității cunoștințelor teoretice însușite de aceștia în cadrul programului de instruire.
Părțile implicate sunt: practicantul, organizatorul de practică și partenerul de practică.
Așadar, pentru a încheia un contract, subiecții raportului juridic trebuie să îndeplinească urmatoarele condiții:
- Organizatorul de practică trebuie să fie o unitate de învățământ care prevede în planul de invățământ practica ca fiind obligatorie, constituind condiție de promovare.
- Partenerul de practică poate fi o societate comercială, o instituție centrală ori locală sau orice altă persoană juridică ce desfășoară o activitate în corelație cu specializările cuprinse în nomenclatorul Ministerului Educației Naționale și care poate participa la procesul de instruire practică a studenților și elevilor.
- Practicantul poate fi un elev/student care urmează (pe tot parcursul desfășurării activității de practica) cursurile unei forme de învățământ care prevede în planul său de învățământ practica ca fiind obligatorie.
Practica elevilor și studenților se organizează și se desfășoară pe baza unui contract-cadru de colaborare sau a unei convenții, dupa caz, încheiată între organizator și partenerul de practică.
- Internshipul
Potrivit Legii 176/2018 privind internshipul, activitatea de internship se desfăşoară pe o perioadă de timp limitată în cadrul unei organizaţii-gazdă, care are ca scop aprofundarea cunoştinţelor teoretice, îmbunătăţirea abilităţilor practice şi/sau dobândirea de noi abilităţi sau competenţe.
Părțile implicate sunt internul și organizația-gazdă.
Așadar, pentru a încheia un contract de internship, internul și organizația-gazdă trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
- Internul trebuie să fi împlinit vârsta de cel puțin 16 ani (prin excepţie, contractele de internship pot fi încheiate şi de persoane care au împlinit vârsta de 15 ani, numai cu acordul părinţilor sau al reprezentanţilor legali, după caz), nu a mai avut raporturi de muncă/de serviciu cu entitatea la care vrea să facă internship.
Practic, internul poate fi chiar și o persoană care a mai avut raporturi de munca, dar care se orientează către alt domeniu de activitate și decide să participe la un program de internship. Nu există o limitare în ceea ce privește vârsta maximă și nicio condiție privind studiile urmate.
- Organizația-gazdă trebuie să nu se fi aflat în raporturi de muncă sau de serviciu cu persoanele care doresc să încheie contractul de internship. Mai mult, organizația- gazdă să nu fi încheiat un contract de internship cu scopul de a evita încheierea unui contract individual de muncă pentru efectuarea activității respective.
Contractul de internship se încheie obligatoriu în formă scrisă, în limba română, pe durată determinată, cel târziu în ziua anterioară începerii programului de internship. Obligaţia de încheiere a contractului de internship în formă scrisă revine organizaţiei-gazdă.
- Stagiul
Conform Legii nr. 335/2013 privind efectuarea stagiului pentru absolvenţii de învăţământ superior, stagiul reprezintă un program de activități care are ca scop asigurarea tranziției absolvenților de învățământ superior de la sistemul de educație la piața muncii, precum și consolidarea competențelor și abilităților profesionale pentru adaptarea la cerințele practice și exigențele locului de munca în vederea integrării în muncă, dobândirea de experiență și vechime în specialitate.
Părțile implicate în raportul juridic de stagiu sunt stagiarul și angajatorul.
- Stagiarul este debutantul în profesie, angajat cu contract de muncă, cu excepția celor care dovedesc că au desfășurat, potrivit legii, activitate profesională în același domeniu, anterior absolvirii. Debutantul în profesie e un absolvent care nu a mai avut raporturi de muncă cu entitatea la care face stagiatură și cu care încheie primul contract de muncă.
- Angajatorul este persoana fizică sau juridică ce poate, potrivit legii, să angajeze forță de muncă pe bază de contract individual de muncă.
Contractul de stagiu este esențialmente legat de contractul de muncă. Astfel, în baza contractului de stagiu, stagiarul se obligă să presteze muncă pentru și sub autoritatea unui angajator, persoană fizică sau juridică, în schimbul unei remunerații denumite salariu.
La finalul stagiului, contractul de muncă va putea înceta exclusiv printr-o notificare scrisă, fără preaviz, la inițiativa oricăreia dintre părți, fără a fi necesară motivarea acesteia.
- Ucenicia
Conform Legii Nr. 279/2005, ucenicia reprezintă formarea profesională, realizată în baza unui contract de ucenicie la locul de muncă, pentru calificările stabilite prin legislaţia în
vigoare şi pentru ocupaţiile cuprinse în clasificarea ocupaţiilor din România, pentru care
există standarde de pregătire profesională, respectiv standarde ocupaţionale.
Părțile implicate în raportul juridic de ucenicie sunt ucenicul și angajatorul.
- Ucenicul poate fi orice persoană care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii: a) face demersuri pentru a-şi găsi un loc de muncă, prin mijloace proprii sau prin înregistrare la agenţia pentru ocuparea forţei de muncă în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau, după caz, reşedinţa ori la alt furnizor de servicii de ocupare, acreditat în condiţiile legii; b) a împlinit vârsta de 16 ani; c) nu are calificare pentru ocupaţia în care se organizează ucenicia la locul de muncă.
- Angajatorul este persoana fizică sau juridică ce poate, potrivit legii, să angajeze forţă de muncă pe bază de contract individual de muncă.
Contractul de ucenicie la locul de muncă se încheie obligatoriu în formă scrisă, în limba română. Obligaţia de încheiere a contractului de ucenicie revine angajatorului.
Pe lângă elementele obligatorii ale contractului individual de muncă, contractul de ucenicie cuprinde şi clauze cu privire la: a) calificarea pe care urmează să o dobândească ucenicul; b) numele coordonatorului de ucenicie şi calificarea acestuia; c) locul/locurile în care se desfăşoară activitatea de formare profesională; d) durata necesară pregătirii teoretice şi practice prin ucenicie la locul de muncă.
Avocat Cătălina Nichita