Este de o mare însemnătate ca orice consumator să își cunoască drepturile și să fie informat în mod complet, corect și precis, asupra caracteristicilor esenţiale ale produselor şi serviciilor oferite de către operatorii economici încă din perioada precontractuală, astfel încât să aibă posibilitatea de a face o alegere raţională, în conformitate cu interesele lor.
În acest sens, O.G. nr. 21/1992 privind protecția consumatorilor asigură cadrul legal privind apărarea și asigurarea drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor fizice în calitate de consumatori în raport cu operatorii economici. Principalul organ împuternicit să coordoneze și să supravegheze la respectarea normelor din domeniul protecției consumatorului în general și la respectarea dispozițiilor privind etichetarea produselor, în special, este Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC).
În primul rând, informarea despre produsele şi serviciile oferite de operatorii economici este cheia împotriva unor practici incorecte. Informarea consumatorilor presupune, în mod obligatoriu, potrivit art.19 din actul normativ anterior menționat, înscrierea elementelor de identificare şi caracterizare ale acestora, “în mod vizibil, lizibil, uşor de înţeles, într-o formă care să nu permită ştergerea şi să nu fie inscripţionate în locuri obscure, să nu fie întrerupte prin desen sau imagini, după caz, pe produs, etichetă, ambalaj de vânzare sau în cartea tehnică, contract, instrucţiunile de folosire ori altele asemenea, ce însoţesc produsul sau serviciul, în funcţie de natura acestuia“.
Suplimentar față de obligațiile sus-prezentate, este necesar ca operatorul economic să informeze despre denumirea produsului și a mărcii producătorului, cantitatea, termenul de valabilitate, principalele caracteristici tehnice şi calitative, compoziţia, aditivii folosiţi, despre eventualele riscuri previzibile, modul de utilizare, manipulare, transport, depozitare, conservare sau păstrare și despre contraindicaţii.
Produsele de folosinţă îndelungată trebuie să fie însoţite de certificatul de garanţie de cartea tehnică ori de instrucţiunile de folosire, instalare, exploatare, întreţinere, eliberate de producător.
Mai mult decât atât, consumatorul trebuie informat despre preţul final al produsului sau despre tariful serviciului prestat pe care trebuie să îl suporte și care trebuie să cuprindă toate costurile, inclusiv TVA şi alte costuri suplimentare şi să îi ofere acestuia toate informaţiile şi documentele tehnice, după caz, care trebuie să însoţească produsul sau serviciul.
De menționat este faptul că toate informaţiile privitoare la produsele şi serviciile oferite consumatorilor, documentele însoţitoare, inclusiv cele referitoare la informaţiile privind securitatea produsului şi instrucţiunile de utilizare, precum şi contractele, inclusiv cele preformulate, trebuie să fie scrise în limba română, indiferent de ţara de origine a acestora, fără a exclude prezentarea acestora şi în alte limbi, potrivit art. 20 alin. (5) din ordonanța în discuție.
De asemenea, la încheierea contractelor consumatorii beneficiază de o serie de drepturi care sunt enumerate în art.10 lit.a)-i) al aceleiași ordonanțe, de exemplu, libertatea de a lua decizii la achiziţionarea de produse şi servicii, fără a li se impune în contracte clauze abuzive ori dreptul de a beneficia de o redactare clară şi precisă a clauzelor contractuale, indicarea exactă a preţurilor şi tarifelor şi, după caz, a condiţiilor de garanţie.
Este important de cunoscut faptul că în ipoteza în care se constata existența unor vicii pe durata medie de utilizare a produsului, consumatorii au dreptul de a pretinde remedierea ori înlocuirea gratuită a produselor şi serviciilor obţinute, precum şi despăgubiri pentru pierderile suferite ca urmare a deficienţelor constatate în cadrul termenului de garanţie sau de valabilitate potrivit art. 12 alin (1). În continuare, operatorul economic suportă toate cheltuielile legate de aceste deficienţe. Termenul legal în care operatorul economic trebuie să își îndeplinească obligațiile la care am făcut referire este de maximum 15 zile care se calculează din momentul de la care acesta a luat la cunoştinţă de deficienţele respective.
În cazul produselor și serviciilor alimentare pentru care producătorul stabilește un termen de valabilitate și care pot afecta viața sau sănătatea consumatorilor ori care prezintă abateri de la caracteristicile prescrise sau declarate, situația este puțin diferită, astfel, operatorul economic fiind obligat, la cererea consumatorului, să le înlocuiască de îndată, să le refacă sau să restituie contravaloarea acestora.
Bineînțeles că încălcarea prevederilor O.G. nr. 21/1992 privind înscrierea mențiunilor obligatorii pe etichete nu rămâne nesancționată, ea atrăgând cel puțin răspunderea contravenţională a operatorului economic. Amenda contravențională pe care ANPC o poate aplica în cazul în care se constată încălcarea dispozițiilor legale analizate este cuprinsă între 1.000 și 10.000 de lei. Contravenientul poate achita în termen de 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal jumătate din cuantumul amenzii aplicate de organul de control, însă neaducerea la îndeplinire a măsurilor dispuse în termenii și condițiile prevăzute poate conduce la aplicarea unei noi amenzi pentru care legea prevede limite cuprinse între 2.000 și 20.000 de lei.
Diana-Alexandra Lupu, colaborator Grecu & Asociații
