Distribuția selectivă reprezintă acel sistem în care furnizorul încheie întelegeri verticale cu un număr limitat de distribuitori.
Acordurile care constituie un sistem de distribuție selectivă influențează în mod necesar concurența în cadrul pieței comune. În lipsa unei justificări obiective, astfel de acorduri trebuie considerate „restrângeri prin obiect”.
Cu toate acestea, un sistem de distribuție selectivă este conform dreptului Uniunii în măsura în care alegerea revânzătorilor se face pe baza unor criterii obiective de natură calitativă, stabilite în mod uniform pentru toți revânzătorii potențiali și aplicate nediscriminatoriu, proprietățile produsului în cauză impun o astfel de rețea de distribuție pentru a menține calitatea și a asigura utilizarea corectă a acestuia și, în sfărșit, criteriile definite nu depășesc ceea ce este necesar. (cauza C-439/09 Pierre Fabre Dermo-Cosmétique SAS/Président de l’Autorité de la Concurrence si altii)
În ceea ce privește în special problema dacă distribuția selectivă poate fi necesară în cazul produselor de lux, trebuie amintit că CJUE a constatat deja, cu privire la calitatea unor astfel de produse și că aceasta nu rezulta numai din caracteristicile lor materiale, ci și din alura și din imaginea de prestigiu care le conferă o impresie de lux. Această impresie constituie un element esențial al produselor menționate pentru distingerea lor de către consumatori de alte produse similare și prin urmare, o atingere adusă respectivei impresii de lux poate afecta însăși calitatea acestor produse. (Hotararea din 23 aprilie 2009, Copad, C-59/08, EU:C:2009:260, punctele 24-26)
Însușirile și condițiile specifice unui sistem de distribuție selectivă sunt în sine de natură să păstreze calitatea și să asigure buna utilizare a unor astfel de produse. În acest context, organizarea unui sistem de distribuție selectivă care urmărește să asigure o prezentare valorizantă a unor produse de prestigiu în spațiul de vânzare este de natură să contribuie la reputația produselor în cauză și, prin urmare, la păstrarea impresiei de lux a acestora.
Potrivit CJUE, interdicția impusă de un furnizor de produse de lux distribuitorilor săi autorizați de a recurge în mod vizibil la platforme terțe pentru vânzarea pe internet a acestor produse este adecvată pentru păstrarea imaginii de lux a produselor în cauză. Această interdicție nu pare nici să depășească ceea ce este necesar pentru păstrarea imaginii de lux a produselor.
Astfel, interdicția de a recurge în mod vizibil la intreprinderi terțe pentru vânzările pe internet nu constituie nici o restrângere a numărului clienților, nici o restrângere a vânzărilor pasive către utilizatorii finali, restricții care, întrucât riscă să producă efecte anticoncurențiale grave, sunt excluse de la bun început de la beneficiul unei exceptări pe categorii.
În ceea ce privește posibilitatea ca un contract de distribuție selectivă să beneficieze de o exceptare pe categorii, este de menționat faptul că această exceptare nu se aplică acordurilor verticale care au ca obiect restrângerea vânzărilor active sau pasive către utilizatorii finali de către membrii unui sistem de distribuție selectivă care operează pe piață în calitate de vânzători cu amănuntul.
