Ne aflăm într-un context social atipic, în care interacțiunea umană se concentrează în mare parte în mediul virtual. Din ce în ce mai mulți comercianți s-au adaptat schimbărilor din ultimii ani și au devenit flexibili, transpunându-și business-urile în mediul online și punând, astfel, bazele unor platforme virtuale.
Studiile INS ne arată faptul că, dacă în jurul anului 2016, activitatea de comerț electronic prezentă în Romania era semnificativ redusă celei înregistrate, în procente, la nivelul Uniunii Europene (20% in UE vs. doar 7% in Romania[1]), în ultimii ani aceasta a început să câștige teren și în țara noastră.
Pentru a se alinia la prevederile legale ce reglementează activitatea comercianților care se folosesc de Internetul lucrurilor (IoT) pentru a-și promova business-ul, este recomandat ca platformele acestora să respecte anumite reguli în materia e-commerce, a protecției consumatorului, dar și în ceea ce privește modul în care aceștia prelucrează date cu caracter personal, declară veniturile obținute din aceste activități sau organizează programul de lucru al angajaților.
În acest sens, este util de menționat care sunt autoritățile/ instutuțiile cu atribuții de control în domeniul comerțului online, respectiv care sunt elementele la care aceste entități sunt atente atunci când examinează activitatea unui comerciant.
1) Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF)
Pe scurt, trebuie să avem în vedere faptul că ANAF este una dintre instituțiile care urmăresc activitatea societăților, mai ales în perioadele cu promoții aplicate (cum ar fi perioada de Black Friday). În cursul anului trecut, ANAF a demarat o operațiune intitulata „Mercur”, ce vizează chiar activtatea de comerț online de bunuri și respectarea obligațiilor fiscale aferente prestării acestor activități, aceasta acoperind inclusiv perioada cu promoții din luna noiembrie. Practic, aceasta operațiune reprezintă cea mai amplă acțiune de verificare a veniturilor nedeclarate de comercianți și care sunt obținute din comerțul electronic nefiscalizat. Din constatările reprezentanților ANAF se constată faptul că în ultima perioadă s-a intensificat comerțul cu mărfuri contrafăcute sau prin intermediul firmelor – fantomă. Totodată, apariția de noi marketplace-uri în online a favorizat vânzările de produse contrafăcute sau vânzările organizate fără fiscalizarea veniturilor.
2) Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC)
Comercianții care își organizează activitatea în online mai pot fi vizați și de Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor. Aceasta verifică felul în care aceștia se conformează obligațiilor pe care ei le au față de consumatori, în temeiul legii. Este vorba, în fapt, de aspecte ce țin de informarea clienților, apicarea corectă a discount-urilor și organizarea în mod legal a promoțiilor, respectarea termenelor de livrare a produselor sau respectarea obligațiilor ce țin de returnarea produselor.
3) Consiliul Concurenței
Aceasta entitate îi poate sancționa pe comercianții care agreează stabilirea în mod artificial a prețurilor sau care se înțeleg să reducă volumul vânzărilor, tocmai pentru ca acest comportament să fie de natura a evita o scădere a prețurilor.
Prevederile legale naționale și europene din domeniul concurenței impun interdicția acordurilor sau practicilor concertate care au rolul de a distorsiona concurența.
4) Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP)
Platformele online se dovedesc, de cele mai multe ori, un veritabil canal de colectare a datelor cu caracter personal. În acest sens, ANSPDCP este autoritatea care va verifica dacă utilizatorii de internet, care interacționează cu pagina comerciantului, sunt informați în mod corespunzător și transparent în legătură cu modul în care operatorul de date (deci comerciantul) prelucrează datele acestora cu caracter personal, scopul în care prelucrează aceste date, durata de retenție acestora, precum și alte detalii particularizate în această materie.
De asemenea, Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal va putea sancționa operatorii de date care nu afișează pe platformele acestora documentația specifică în acest context, documentație despre care puteți afla mai multe detalii prin accesarea urmatorului link
5) Inspecția Muncii
Perioada reducerilor implică, de cele mai multe ori, un efort susținut atât din partea comerciantului în calitate de angajator, cât și în ceea ce privește angajații acestuia, putând vorbi chiar despre nerespectarea sau depășirea programului standard de muncă sau prestarea activității profesionale în zilele sărbători legale sau chiar în weekend-uri.
În acest context, o altă autoritate cu atribuții de control în ceea ce privește mai ales respectarea drepturilor salariaților este Inspecția Muncii. Aceasta entiate va verifica, în primul rând, dacă angajatorul a acordat zile libere pentru munca suplimentară prestată de angajați sau dacă a fost acordată plata corespunzătoare a orelor muncite extra-program.
În concluzie, pentru ca activitatea prestată în online să respecte regulile care sunt incidente în domeniul comerțului electronic, și pentru a evita posibilele sancțiuni ce pot fi aplicate de entitățile mai sus precizate, se recomandă cooperarea cu un avocat specializat în ceea ce privește ramura comerțului electronic, respectiv a protecției datelor cu caracter personal, care va fi în măsură să redacteze în mod corespunzător documentația ce trebuie să se regăsească în spatele unei platforme online și care va emite recomandările necesare asupra elementelor – cheie aflate în centrul unei actvități economice cu acest specific.
Avocat Mihaela Bălău
[1] Conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică pentru anul 2016.
