Aleksandr Sergheevici Pușkin nr. 8, sector 1, București, C.P. 011996
(+4) 0745 007 311

TRECEREA GRANIȚEI DE CĂTRE MINORII FĂRĂ PĂRINȚI

Autoritățile române asigură respectarea principiului unității familiei, în conformitate cu prevederile legii.

Minorul neînsoţit este minorul, cetăţean străin sau apatrid, care intră pe teritoriul României neînsoţit de părinţi sau de o persoană majoră care să fie responsabilă pentru acesta potrivit legii române şi nu este luat efectiv în îngrijire de o astfel de persoană, precum şi minorul care este lăsat neînsoţit după ce a intrat pe teritoriul României;

Potrivit legislației române cererea de azil se depune de îndată ce solicitantul s-a prezentat într-un punct de control pentru trecerea frontierei române, inclusiv in zona de tranzit.

Zona de tranzit este suprafața situată la frontiera de stat ori în apropierea acesteia, destinată staționării persoanelor care nu au primit aprobare de intrare în teritoriu, a mijloacelor de transport și a bunurilor, până la stabilirea regimului lor juridic la trecerea frontierei de stat.

În cazul străinului minor neînsoţit care şi-a manifestat voinţa de a obţine azil, în faţa autorităţilor competente, se întocmeşte un proces-verbal prin care se constată această manifestare.

Cererea de azil a unui minor neînsoțit se analizează cu prioritate.

Minorii neînsoţiţi solicitanţi de azil se înregistrează în evidenţele Oficiului Naţional pentru Refugiaţi într-un registru special în care se consemnează datele de identitate declarate de aceştia.

Funcţionarul care înregistrează străinul minor neînsoţit ca solicitant de azil trebuie să sesizeze de îndată autoritatea competentă pentru protecţia copilului în a cărei rază teritorială este situat centrul de cazare unde urmează să fie depusă cererea de azil, în scopul declanşării procedurii de numire a unui reprezentant legal.

Rezultă de aici că minorul neînsoțit poate depune cerere de azil singur, în zona de tranzit de la graniţa României, în această situaţie funcţionarul de la graniţă urmând a întocmi un proces-verbal prin care constată manifestarea sa de voinţă.

După înregistrarea străinului minor neînsoţit ca solicitant de azil, Inspectoratul General pentru Imigrări va sesiza de îndată autoritatea competentă pentru protecţia copilului în a cărei rază teritorială este situat centrul de cazare unde urmează să fie depusă cererea de azil, în scopul declanşării procedurii de numire a unui reprezentant legal.

Reprezentarea legală a minorului neînsoţit, odată stabilită, continuă să opereze şi pe perioada cât acesta beneficiază de protecţie internaţională în România.

Nu este necesară numirea unui reprezentant legal pentru solicitantul de azil minor neînsoțit în situația în care acesta urmează să împlinească vârsta majoratului în termen de 15 zile de la depunerea cererii de azil.

Reunificarea familiala în cazul minorilor neînsotiti care beneficiaza de o forma de protectie se face în functie de interesul superior al copilului, iar Oficiul National pentru Refugiati va declansa procedura de reunificare a familiei din oficiu.

Inspectoratul General pentru Imigrări ia măsuri cât mai curând posibil pentru depistarea familiei minorului neînsoţit, protejând, în acelaşi timp, interesul superior al acestuia.

Opinia minorului neînsoţit cu privire la depistarea familiei sale este luată în considerare şi i se acordă importanţa cuvenită, în raport cu vârsta şi cu gradul de maturitate al acestuia.

 

Avocat Cristian Badea

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

error: Conținut protejat!!