CLAUZA PENALĂ ÎN CONTRACTUL INDIVIDUAL DE MUNCĂ

-DECIZIA NR. 19/2019 ICCJ, COMPLET DCD/C-

 

    În data de 20 mai 2019 a fost publicat pe website-ul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie un comunicat prin care a fost anunţată admiterea cererii Curţii de Apel Bacău privind interpretarea şi dezlegarea unor chestiuni de drept ce ţin de dispoziţiile art. 10, 38, 57, 134, 254 din Legea 53/2003- Codul Muncii.

Minuta deciziei privind dezlegarea chestiunilor de drept asupra cărora Înalta Curtea a statuat a fost următoarea: “Stipularea clauzei penale în contractul individual de muncă sau într-un act adițional al acestuia, prin care este evaluată paguba produsă angajatorului de salariat din vina și în legătură cu munca sa, este interzisă și este sancționată cu nulitatea clauzei astfel negociate”.

După cum este bine cunoscut în circuitul civil, în momentul încheierii contractului individual de muncă, salariatul, în raportul juridic cu angajatorul, se află pe o poziţie de inferioritate, părţile nu au aceeaşi libertate în a contracta astfel cum este reglementat în legislaţia civilă, derogându-se de la principiului libertăţii de voinţă al contractelor civile. Prin urmare, angajatul este, de cele mai multe ori, obligat să semneze contractul individual de muncă sub forma prefigurată pe care angajatorul o foloseşte în raporturile sale cu angajaţii. Desigur, clauzele pot fi negociate, în funcţie de anumite critetii precum: fişa postului, pregătirea profesională, studii, experienţă, însă, există posibilitatea ca unii angajaţi să nu remarce, din cauza modului de redactare a contractului sau din lipsa de experienţă şi terminologie juridică că unele clauze contractuale sunt în mod vădit nejustificate.

Un exemplu de astfel de clauze, care sunt vădit stipulate în defavoarea angajatului, sunt cele prin care angajatorul, preevaluează întinderea unui prejudiciu, care ar urma să fie cauzat de angajat din cauza şi în legatură cu munca acestuia, la o anumită sumă de bani, anterior producerii prejudiciului, folosindu-se de instituţia clauzei penale prevăzută de art. 1538 Codul Civil.

Clauza penală este acea convenţie (obligaţie) accesorie prin care părţile determină anticipat echivalentul prejudiciului suferit de creditor (angajatorul) ca urmare a neexecutării ori a executării cu întârziere sau necorespunzătoare a obligaţiei asumate (obligatia de a presta munca in folosul angajatorului) de către debitor (angajatul). Clauza penală poate consta în obligaţia debitorului de a remite creditorului, în caz de neexecutare, de executare necorespunzătoare ori cu întârziere, o sumă de bani. Astfel, angajatul printr-o simpla culpă în executarea obligaţiilor în legatură cu munca sa, ar putea fi obligat la acoperirea unui prejudiciu, care raportat la salariul său, ar fi imposibil de acoperit. Mai mult decât atât, Codul Muncii prevede o limitarea a acestei valori pe care o poate suporta angajatul, iar aceasta nu poate fi mai mare decât contravaloarea sumei reprezentând echivalentul a 5 salarii minime brute pe economie (10.400 RON).

Salariaţii răspund pentru prejudiciile cauzate angajatorilor din cauza şi în legatură cu munca lor, conform dispoziţiilor ce reglementează raspunderea civilă contractuală, însă această raspundere trebuie sa se ghideze după dispoziţiile legii, respectiv art. 254 alin. (3) Codul Muncii: „În situaţia în care angajatorul constată că salariatul său a provocat o pagubă din vina şi în legătură cu munca sa, va putea solicita salariatului, printr-o notă de constatare şi evaluare a pagubei, recuperarea contravalorii acesteia, prin acordul părţilor, într-un termen care nu va putea fi mai mic de 30 de zile de la data comunicării.” După cum este prevăzut şi norma precitată, prejudiciul trebuie stabilit de la caz la caz, pe baza unei note de constatare care va stabili punctual intinderea prejudiciului.

Deşi ICCJ a statuat ca efectele unei astfel de clauze penale sunt nule de drept si nu îşi vor produce efectele pentru părţile care au incheiat contractul individual de muncă, consider că în situaţia în care, s-ar stabili o clauză penală până la limita de 10.400 de RON, aceasta ar urma să îşi producă efectele în situaţia în care în momentul producerii prejudiciului, paguba suferită de angajat ar fi mai mare decât această valoare. Angajatul ar urma să răspundă in limita maximă prevăzută de lege. Totodată, efectele s-ar produce pentru aceleaşi considerente şi în cazul producerii unui prejudiciu mai mic pentru angajator, urmând ca această clauză să fie lovită de nulitate absolută parţială, până la contravaloarea prejudiciului efectiv suferit de angajator.

Decizia nr. 19/2019 (DCD/C) îşi va produce efectele în mod obligatoriu de la publicarea acesteia în Monitorul Oficial al României.

Lasă un comentariu