Procedura concordatului preventiv reprezinta un remediu oferit de Legea 85/2014 („Legea”) privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență. Concordatul preventiv reflectă implementarea, la nivel practic, a principiului prevăzut de articolul 4 pct. 10 din Lege, care dispune ca normele acesteia sunt bazate pe favorizarea, în procedurile de prevenire a insolvenţei, a negocierii/renegocierii amiabile a creanţelor.

Ce este concordatul preventiv?

Concordatul preventiv este un contract încheiat între debitorul aflat în dificultate financiară şi creditorii care deţin cel puţin 75% din valoarea creanţelor acceptate şi necontestate.

Cine poate apela la procedura concordatului preventiv?

În principiu, pot recurge la procedura de concordat preventiv toți debitorii aflați în dificultate financiară, cu excepția celor care au mai beneficiat cu 3 ani anteriori ofertei de oncordat preventiv de un alt concordat preventiv care a eşuat, a celor care au savarsit anumite fapte penale sau debitorilor în cadrul cărora a fost angajată răspunderea membrilor organelor de conducere și supraveghere, potrivit prevederilor art. 169 și următoarele din Lege.

Ce trebuie să conțină un proiect de concordat preventiv?

Proiectul de concordat preventiv trebuie să cuprindă, în mod detaliat:

  1. situaţia analitică a activului şi a pasivului debitorului, certificată de un expert contabil sau, după caz, auditată de un auditor autorizat potrivit legii;
  2. cauzele stării de dificultate financiară şi, dacă este cazul, măsurile luate de debitor pentru depăşirea acesteia până la depunerea ofertei de concordat preventiv;
  3. proiecţia evoluţiei financiar-contabile pe următoarele 24 de luni;
  4. măsuri de reorganizare a întreprinderii, precum: restructurarea conducerii debitorului, modificarea structurii funcţionale, reducerea personalului sau orice alte măsuri considerate a fi necesare;
  5. mijloace de finanțare a continuării activității și plății obligațiilor, precum: majorarea capitalului social, conversia unor creanţe în acţiuni/părţi sociale, împrumut bancar, obligaţional sau de altă natură, inclusiv împrumuturi ale asociaţilor/acţionarilor, înfiinţarea ori desfiinţarea unor sucursale sau puncte de lucru, vânzarea de active, constituirea de cauze de preferinţă;

Ce se întamplă după elaborarea proiectului de concordat?

Proiectul de concordat este supus negocierii cu creditorii, fie la inițiativa acestora, fie la inițiativa debitorului prin acționarii sau asociatii care dețin controlul. Se pot organiza astfel una sau mai multe ședințe, colective sau individuale, prin care se negociază cu creditorii în prezența adminitratorului concordatar propus de debitor. Aceste negocieri nu pot depăși 60 de zile calendaristice.

După aceste negocieri, creditorii vor vota respingerea sau aprobarea ofertei actualizate a concordatului preventiv.

După aprobarea concordatului de către creditorii ce detin cel putin 75% din valoarea creanţelor acceptate şi necontestate, administratorul concordatar solicită judecătorului-sindic să omologheze concordatul preventiv. Pentru omologare, judecătorul-sindic verifică îndeplinirea cumulativă a conditiilor aratate anterior, precum și dacă valoarea creanțelor contestate sau în litigiu nu depășește 25% din masa credală.

Care sunt efectele omologarii concordatului preventiv?

După comunicarea hotarârii de omologare a concordatului preventiv se suspendă de drept urmăririle individuale ale creditorilor semnatari asupra debitorului şi curgerea prescripţiei dreptului de a cere executarea silită a creanţelor acestora contra debitorului.

Un aspect important este faptul că nu se suspendă de drept curgerea dobânzilor, a penalităţilor şi a oricăror altor cheltuieli aferente creanţelor faţă de creditorii semnatari, cu excepţia situaţiei în care aceştia îşi exprimă expres, în scris, acordul, acord ce va fi menţionat în proiectul de concordat.

În urma omologării, judecătorul-sindic suspendă toate procedurile de executare silită, iar la cererea administratorului concordatar și sub condiția acordării de garanţii creditorilor de către debitor, acesta poate impune creditorilor nesemnatari ai concordatului preventiv un termen de maximum 18 luni de amânare a scadenţei creanţei lor, perioadă în care nu vor curge dobânzi, penalităţi, precum şi orice alte cheltuieli aferente creanţelor.

Cum se finalizează procedura concordatului?

Dacă în cursul derulării procedurii administratorul concordatar apreciază că este imposibilă realizarea obiectivelor concordatului în termenul stabilit, din motive neimputabile debitorului, poate cere judecătorului-sindic constatarea nereuşitei concordatului preventiv şi închiderea procedurii.

În situația în care se finalizează cu succes procedura concordatului, judecătorul-sindic va pronunţa o încheiere prin care va constata realizarea obiectului concordatului preventiv, caz în care creanțele prevăzute în concordatul preventiv vor rămâne definitive.

Avocat Mihut Radu

Leave A Comment