Aleksandr Sergheevici Pușkin nr. 8, sector 1, București, C.P. 011996
(+4) 031 426 0745

Desființarea fără autorizație a construcțiilor – termen de prescripție

Termenul de prescripție aplicabil răspunderii contravenționale pentru executarea sau desființarea fără autorizație a construcțiilor 

 

În Monitorul Oficial al României nr. 1047 din 9 noiembrie 2020, a fost publicată Decizia nr. 16/2020 pronunțată de ICCJ cu ocazia soluționării recursului în interesul legii privind perioada în care contravenientul persoană fizică sau juridică poate fi sancționat contravențional prin raportare la prescripția contravențională, respectiv momentul de la care curge termenul de constatare și sancționare a faptei de a executa lucrări de construire fără a deține autorizația prevăzută de Legea nr.50/1991.

Astfel, instanța supremă a soluționat o chestiune de drept ce a generat pentru mult timp o practică neunitară, iar in esență problema de drept a fost următoarea: Interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 13 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, raportate la dispozițiile art. 31 coroborate cu cele ale art. 37 alin. (5) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare, sub aspectul momentului de la care începe să curgă termenul de prescripție a dreptului de a constata contravențiile prevăzute de art. 26 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 50/1991 și de a aplica amenda prevăzută de alin. (2) al aceluiași articol, în cazul construcțiilor edificate fără autorizație de construire, atunci când acestea conțin toate elementele structurale pentru a fi considerate terminate, în sensul de a se stabili dacă acesta este data terminării în fapt a construcției sau data la care autoritatea competentă a constatat săvârșirea faptei.

În privința modalității de determinare a momentului de la care începe să curgă termeneul de presripție în materia contravențiilor prevăzute de Legea nr.50/1991, în practica instanțelor de judecată au existat două orientări jurisprudențiale, cea majoritară potrivit căreia, în cazul construcțiilor finalizate la data constatării contravențiilor prevăzute de art. 26 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 50/1991, termenul de prescripție prevăzut de art. 31 din aceeași lege curge de la data terminării faptice a lucrării, chiar dacă nu a fost efectuată recepția acesteia iar potrivit celeilalte orientări doua orientare se consideră că, pentru contravențiile constând în executarea fără autorizație de construire a unei construcții ce cuprinde toate elementele structurale necesare pentru a fi considerată terminată, termenul de prescripție a dreptului de a constata contravențiile și de a aplica amenzile curge de la data la care autoritatea competentă a constatat comiterea faptei, întrucât, chiar terminate în fapt, aceste construcții nu sunt considerate finalizate din punct de vedere juridic.

Potrivit prevederilor art. 26 alin.(1) din Legea nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcție ( ”Legea nr.50/1991” ) constituie contravenţii următoarele fapte, dacă nu au fost săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii, să fie considerate infracţiuni:

a)executarea sau desfiinţarea, totală ori parţială, fără autorizaţie a lucrărilor prevăzute la art. 3, cu excepţia celor menţionate la lit. b), de către investitor şi executant;

 

Mai departe, potrivit art.26 alin.2 din Legea nr.50/1991 executarea unor lucrări de construcție (cele prevăzute la lit.a art.26 din același act normativ) fără autorizație de construire constituie contravenție, si fapta poate fi sancționată cu amenzi între 1.000 lei și 100.000 lei, atunci când fapta nu este calificată ca infracțiune.

 

Important de precizat ar fi faptul că, aplicarea sancțiunii amenzii contravenționale este supusă prescripției potrivit art. 13 O.G. 2/2001, iar după împlinirea termenului de prescripție contravenientul nu mai poate fi sancționat pentru săvârșirea faptei contravenționale.

Deși termenul general de prescripție în materie contravențională este de 6 luni, în materia contravențiilor la regimul construcțiilor, legea prevede un termen mai mare de prescripție și anume 3 ani, conform art. 31 din Legea 50/1991. După trecerea acestor termene o faptă nu mai poate atrage sancțiuni contravenționale, răspunderea contravențională nemaiputând fi angajată.

La baza acestei soluții, observam că ICCJ a acordat prevalență primei orientări jurisprudențiale, ținând cont de faptul că în comparație cu alte fapte contravenționale, această contravenție în materie de urbanism-construcții prezintă o anumită specificitate, în sensul că nu se consumă instantaneu, ci are o desfășurare în timp, pe etape de lucrări, contravenientul săvârșind fapta din momentul începerii construcției și până la terminarea acesteia.

Or, în raport cu această modalitate specifică de săvârșire a faptei, care îi imprimă un caracter continuu, astfel cum este reglementat de art. 13 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, contravenția trebuie considerată că se comite pe întreg parcursul edificării construcției, astfel că ea poate fi sancționată din momentul începerii lucrărilor și până la terminarea lor, iar în cazul construcțiilor finalizate, până la împlinirea termenului prevăzut de art. 31 din Legea nr. 50/1991.

În cazul construcțiilor în curs de executare, nu poate fi considerată ca dată a săvârșirii faptei decât data constatării contravenției, iar în cazul construcțiilor finalizate, data săvârșirii faptei este cea a terminării construcției, acesta fiind momentul de la care începe să curgă termenul de prescripție prevăzut de art. 31 din Legea nr. 50/1991.

Astfel, în urma acestei Decizii nr. 16/2020 a Înaltei Curți de Casației și Justiție, termenul de 3 ani curge de la data terminării în fapt a construcției, independent  dacă există sau nu recepție la terminarea lucrărilor.

Acestă soluție este pe deplin justificată și rezonabilă, fiind în acord cu prevederile nou introduse prin Legea nr.7/2020 ce a modificat si completat Legea nr.50/1991, cu referire la înscrierea în cartea funciară a construcțiilor realizate fără autorizație de construire precum și cu regulile în materie fiscală privitoare la înscrierea pe rolul fiscal al construcțiilor, care nu diferențiază în ceea ce privește edificarea cu sau fără autorizație a construcției.

Av. Alexandra Florescu

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *