Scurte considerații în contextul aplicării Directivei (UE) 2019/904 a Parlamentului European și a Consiliului, privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului
În societatea modernă bazată în mare parte pe producție și consum, plasticul a reprezentat o soluție optimă adoptată și implementată de industriile din întreaga lume. Plasticul constituie un material eficient și fezabil din punctul de vedere al costurilor, ceea ce a determinat utilizarea lui în toate domeniile productive, de la industria automobilelor până la industria alimentară.
Ca urmare a utilizării sale la scară largă, plasticul a devenit un material/produs preferat, dar cu un puternic impact negativ asupra mediului.
Pornind de la această realitate, comunitatea europeană a conceput si dezvoltat strategia europeană privind materialele plastice, concretizată prin elaborarea si adoptarea Directivei (UE)2019/904 a Parlamentului European si a Consiliului privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului.
Strategia europeană privind masele plastice reprezintă un pas în direcția instituirii unei economii circulare, în cadrul căreia proiectarea și producția materialelor plastice și a produselor din plastic respectă pe deplin nevoile de reutilizare, de reparare și de reciclare și în care sunt elaborate și promovate mai multe materiale durabile.
Cu privire la domeniul de aplicare directă a Directivei (UE) 2019/904, acesta este reprezentat de materialele plastice de unică folosință si care sunt confecționate integral sau parțial din plastic, fiind de obicei destinate a fi utilizate o singură dată sau pentru o perioadă scurtă de timp înainte de a fi aruncate.
In acest sens, norma europeană stabilește că materialele plastice fabricate cu polimeri naturali modificați sau materialele plastice fabricate din biomaterii, materii prime fosile sau sintetice nu sunt prezente în mod natural și, prin urmare, ar trebui abordate în sensul stabilit de directivă. În consecință, definiția adaptată a materialelor plastice ar trebui să cuprindă articole de cauciuc pe bază de polimer și bioplastice și materiale plastice biodegradabile, indiferent dacă acestea sunt derivate din biomasă și/sau concepute astfel încât să se biodegradeze în timp. Vopselele, cernelurile și adezivii nu ar trebui să facă obiectul Directivei și, prin urmare, aceste materiale polimerice nu ar trebui incluse în definiție.
Directiva (UE) 2019/904 trasează două direcții importante, în gestionarea durabilă a maselor plastice: pe de o parte, sunt prevăzute interdicții clare de introducere pe piață, cu privire la anumite produse expres enunțate în actul normativ; pe de altă parte, se implementează noțiunea de răspundere extinsă a producătorului, conform principiului „poluatorul plătește”.
Astfel, produsele din plastic care trebuie interzise în temeiul Directivei includ: tacâmuri (furculițe, cuțite, linguri, bețișoare chinezești); farfurii; paie pentru băuturi; bețișoare pentru urechi; agitatoare pentru băuturi; bețe care se atașează baloanelor sau care sprijină baloane; recipiente pentru alimente, fabricate din polistiren expandat; produse din plastic oxo-degradabil.
În același timp, marcarea obligatorie pentru anumite produse din plastic de unică folosință introduse pe piață semnifica obligativitatea ca produsul să poarte un marcaj vizibil, clar lizibil aplicat pe ambalajul produsului sau pe produsul în sine. Acesta marcaj obligatoriu se referă la: articole sanitare; șervețele umede; produse din tutun cu filtre si pahare de băut.
Etichetele ar trebui să informeze consumatorii despre opțiuni adecvate de gestionare a deșeurilor pentru produs sau ce tip de eliminare a deșeurilor trebuie evitată pentru produs, despre prezența materialelor plastice în produs, precum și despre impactul negativ asupra mediului în procesul eliminării acestora.
În privința responsabilității extinse a producătorului, Directiva include principiul „poluatorul plătește”. Producătorii vor fi obligați să acopere costurile pentru: curățarea gestionării deșeurilor, colectarea de date, de sensibilizare pentru următoarele produse: containere cu produse alimentare și băuturi; sticle; cupe; pachete și ambalaje; pungi de transport din plastic subțire și produse din tutun cu filtre.
Țările UE trebuie, de asemenea, să asigure regulile privind responsabilitatea extinsă a producătorului (EPR) pentru uneltele de pescuit care conțin plastic și să monitorizeze și să evalueze uneltele de pescuit din plastic pentru a stabili obiective de colectare la nivelul întregii UE.
Totodată, Țările UE trebuie să ia măsuri pentru: informarea consumatorilor și încurajarea comportamentului consumatorului responsabil pentru a reduce deșeurile de la produse din plastic; sensibilizarea consumatorilor cu privire la produsele alternative reutilizabile și impactul eliminării necorespunzătoare a deșeurilor de plastic de unică folosință asupra sistemului de canalizare.
În privința aplicării Directivei (UE) 2019/904, aceasta trebuie transpusă în legislația țărilor UE până la 3 iulie 2021. Restricțiile de piață și marcarea regulilor de produs se aplică începând cu 3 iulie 2021, în timp ce cerințele de proiectare a produselor pentru sticle se aplică începând cu 3 iulie 2024, iar măsurile de responsabilitate extinsă ale producătorului se aplică de la 31 decembrie 2024.
Avocat Felicia Voicu
