Dobândirea statutului de refugiat în România

Dobândirea statutului de refugiat în România

Drepturi și obligații

Beneficiar al protecției internaționale este cetățeanul străin sau apatridul căruia i s-a recunoscut statutul de refugiat sau i s-a acordat protecția subsidiară, în condițiile legii.

Autoritățile competente asigură accesul la procedura de azil, oricărui cetățean străin sau apatrid, aflat pe teritoriul României ori la frontieră, din momentul manifestării de voință, exprimată în scris sau oral, din care să rezulte că acesta solicită protecția statului român.

Principiile si garanțiile care stau la baza procedurii sunt: nediscriminarea, accesul la procedura de azil, nereturnarea, unitatea familiei, interesul superior al copilului, confidentialitatea.

Trebuie menționat că împotriva solicitantului de azil nu pot fi luate măsuri de expulzare, extrădare sau de returnare forțată de la frontieră ori de pe teritoriul României, cu anumite excepții.

De asemenea, perioada pentru care se acordă statutul de refugiat și protecția subsidiară este nedeterminată, iar faptele de intrare sau ședere ilegală pe teritoriul României comise de către persoanele cărora li s-a acordat o formă de protecție nu se pedepsesc.

O cerere de azil nu poate fi respinsă exclusiv pe motiv că această cerere a fost depusă tardiv, insă aceasta trebuie să fie depusă cât mai curând posibil, întârzierile trebuind să fie justificate.

Drepturile și obligațiile solicitanților de azil:

Pe durata procedurii de azil străinul care solicită acordarea unei forme de protecție are următoarele drepturi:

1. Dreptul de a rămâne în România până la expirarea unui termen de 15 zile de la finalizarea procedurii de azil;
2. Dreptul de a fi asistat de un avocat în orice fază a procedurii de azil;
3. Dreptul de a i se asigura, în mod gratuit, în orice fază a procedurii de azil, de un interpret aptă să asigure o comunicare corespunzătoare;
4. Dreptul de a contacta și de a fi asistat de un funcționar al Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR) în orice fază a procedurii de azil;
5. Dreptul de a fi consiliat și asistat de un reprezentant al organizațiilor nonguvernamentale, române sau străine, în orice faza a procedurii de azil;
6. Dreptul de a fi informat, în momentul depunerii cererii sau ulterior, în termen de maximum 15 zile de la depunerea cererii, într-o limbă pe care o înțelege sau se presupune în mod rezonabil că o înțelege, cu privire la procedura de urmat, drepturile și obligațiile ce le revin pe parcursul procedurii, consecințele nerespectării obligațiilor și a lipsei cooperării cu autoritățile competente, precum și cu privire la consecințele unei retrageri explicite sau implicite a cererii;
7. Dreptul de a avea acces, personal sau prin reprezentant, la informații conținute de dosarul personal, cu anumite excepții;
8. Dreptul la protecția datelor personale și a oricăror alte detalii în legătură cu cererea sa;
9. Dreptul de a i se elibera un document temporar de identitate, a cărei valabilitate va fi prelungită periodic de Oficiul Român pentru Imigrări.
10. Dreptul de a participa la activități de adaptare culturală;
11. Dreptul de a beneficia de condiții materiale de primire, care garantează subzistența și protejează sănătatea fizică și mintală a acestuia.
12. Dreptul de a fi cazat în centrele de primire și cazare, aflate în subordinea Oficiului Național pentru Refugiați, până la încetarea dreptului de a rămâne pe teritoriul României, pentru solicitantul de azil care nu dispune de mijloace materiale necesare pentru întreținere;
13. Dreptul solicitanților de azil cu nevoi speciale de a beneficia de adaptarea condițiilor de cazare și asistență în centrele de cazare;
14. Dreptul de a primi gratuit asistență medicală primară și tratament corespunzător, asistență spitalicească de urgență, precum și asistență medicală și tratament gratuit în cazurile de boli acute sau cronice care îi pun viața în pericol iminent;
15. Dreptul de a fi inclus în programele naționale de sănătate publică ce au drept scop prevenirea, supravegherea și controlul bolilor transmisibile, în situațiile de risc epidemiologic;
16. Dreptul solicitanților de azil cu nevoi speciale de a primi asistența medicală adecvată;
17. Dreptul de a primi asistență socială;
18. Dreptul de a primi acces la piața forței de muncă în condițiile prevăzute de lege pentru cetățeni români, după expirarea unei perioade de 3 luni de la data depunerii cererii de azil, dacă în cazul cererii sale nu a fost luată o hotărâre în faza administrativă a procedurii, iar întârzierea nu poate fi imputată acestuia. Solicitanții de azil care la data depunerii unei cereri de azil au un drept de ședere pe teritoriul României și sunt încadrați legal în muncă pot desfășura în continuare activitatea lucrativă;
19. Dreptul solicitanților de azil care au acces la piața forței de muncă de a beneficia de măsuri de stimulare a ocupării forței de muncă și de protecție în cadrul sistemului asigurărilor pentru șomaj, în condițiile prevăzute de lege pentru cetățenii români;
20. Dreptul solicitanților de azil minori de a avea acces la învățământul antepreșcolar, preșcolar și școlar obligatoriu, în aceleași condiții ca și minorii cetățenilor români;
21. Dreptul la decontarea, pe bază de cerere, a cheltuielilor de transport ocazionate de deplasarea solicitanților de azil la instanța de judecată pentru a participa la termenele de judecată, dacă procesul se desfășoară în altă localitate decât în cea în care este cazat;
22. Dreptul de a fi vizitați de membrii familiei, reprezentanți ai organizațiilor și organismelor neguvernamentale naționale sau internaționale cu atribuții în domeniul azilului sau al respectării drepturilor omului;
23. Dreptul de a i se furniza, la cerere, informații juridice și procedurale, inclusiv informații procedura în faza administrativă, luând în considerare situația personală a străinului;
24. Dreptul de a i se furnia, la cerere, informații cu privire la motivele hotărârii de respingere a cererii de azil.

Pentru a beneficia de drepturile prevăzute de lege, solicitanților li se atribuie un cod numeric personal, care se înscrie în documentul temporar de identitate.

Condițiile de primire sunt monitorizate de către organizații și organisme neguvernamentale naționale sau internaționale cu atribuții în domeniul migrației sau al respectării drepturilor omului.

Pe durata procedurii de azil străinul care solicită acordarea unei forme de protecție are următoarele obligații:

1. Obligația de a prezenta organelor teritoriale ale Ministerului Administrației și Internelor, în scris, cererea motivată cuprinzând datele indicate de organul la care o depune, precum și de a se supune fotografierii și amprentării. Amprentarea nu este efectuată în cazul străinilor care nu au împlinit vârsta de 14 ani;
2. Obligația de a prezenta autorităților competente informații complete și reale cu privire la persoana și la cererea sa de azil;
3. Obligația de a depune toate documentele pe care le are la dispoziție și care au relevanță cu privire la situația sa personală;
4. Obligația de a urmări stadiul procedurii și de a informa Inspectoratul General pentru Imigrări cu privire la schimbarea reședinței, în termen de cel mult 5 zile de la ivirea situației;
5. Obligația de a răspunde la solicitările organelor cu atribuții în domeniul azilului;
6. Obligația de a nu părăsi localitatea de reședință fără autorizarea Oficiului Național pentru Refugiaț Autorizația va fi emisă de Oficiul Național pentru Refugiați în urma unei analize individuale, obiective și imparțiale, iar în cazul neautorizării, aceasta va fi motivată;
7. Obligația de a se prezenta la examenele medicale ce îi sunt stabilite, precum și de a se supune vaccinării, după caz, în scopul protejării sănătății publice.
8. Obligația ca, la solicitarea autorităților competente, să se supună controlului corporal și al obiectelor pe care străinul le are asupra sa;
9. Obligația de a respecta legile statului român, precum și măsurile dispuse de organele române competente în materie de azil;
10. Obligația de a părăsi teritoriul României în termen de 15 zile de la finalizarea procedurii de azil, în cazul în care solicitantul nu a obținut protecție inernațională in România, cu excepția situației în care cererea de azil a fost respinsă ca evident nefondată în urma soluționării acesteia în procedură accelerată, caz în care străinul trebuie să părăsească teritoriul statului român de îndată ce procedura de azil a fost finalizată. Obligația nu subzistă dacă străinul are un drept de ședere reglementat potrivit legislației privind regimul străinilor în România.

Cererea de azil poate fi depusă și la organele teritoriale ale Poliției de Frontieră dintr-un punct de control pentru trecerea frontierei de stat, fiind înaintată de îndată structurii competente a Oficiului Național pentru Refugiați.

Soluționarea cererii de azil se realizeaza în baza documentelor existente la dosarul solicitantului și a motivelor invocate de solicitant, care sunt analizate în raport cu situația concretă din țara de origine.

Această cerere se soluționează în 30 de zile de la data preluării cazului de către un funcționar competent.

Odată obținut statutul de refugiat și admisă cererea de azil, beneficiarul protecției internaționale în România poate depune cerere de azil pentru membrii familiei sale, dacă aceștia nu se află pe teritoriul României.

 

Avocat Cristian Badea