În contextul modern, utilizarea sistemelor de supraveghere video în mediul profesional a devenit o practică tot mai răspândită, având scopuri precum protejarea bunurilor, siguranța angajaților sau monitorizarea productivității acestora. Cu toate acestea, implementarea acestor măsuri ridică întrebări esențiale privind respectarea dreptului la viață privată al angajaților. Regulamentul General privind Protecția Datelor (GDPR) și legislația națională, respectiv Legea nr. 190/2018 impun reguli clare și stricte pentru a preveni utilizarea abuzivă a supravegherii video. Astfel, angajatorii trebuie sa respecte condițiile legale pentru ca monitorizarea prin camere video la locul de muncă să fie conformă cu prevederile GDPR, protejând astfel atât interesele angajatorului, cât și drepturile fundamentale ale angajaților, practica actuala având un impact semnificativ asupra vieții private a angajaților. Scopul reglementărilor este de a proteja dreptul la viață privată al angajaților și de a limita prelucrările abuzive ale datelor personale.
Astfel, conform articolului 5 din GDPR (Regulamentul UE 2016/679), prelucrarea datelor cu caracter personal trebuie să respecte următoarele principii:
- Legalitate și transparență – Supravegherea trebuie să aibă o bază legală clară și să fie comunicată transparent angajaților;
- Scop bine determinat – Monitorizarea trebuie să fie justificată de interese legitime, cum ar fi securitatea bunurilor sau protecția angajaților;
- Minimizarea datelor – Prelucrarea trebuie să fie limitată la strictul necesar; metodele invazive precum înregistrarea audio trebuie evitate dacă scopul poate fi atins prin alte mijloace;
- Durata limitată de stocare – Datele colectate nu trebuie păstrate mai mult de 30 de zile, cu excepția cazurilor bine justificate.
Un caz recent, investigat de Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP), ilustrează consecințele nerespectării legislației aplicabile acestei prelucrări de date cu caracter personal. Conform comunicatului publicat pe site-ul ANSPDCP, Compania de Transport Public Cluj-Napoca a fost amendată cu 19.902 lei (4.000 de euro) pentru utilizarea nelegală a sistemelor de supraveghere audio-video în cabinele șoferilor. În urma plângerilor primite, ANSPDCP a constatat că sistemele de supraveghere audio-video instalate în cabinele șoferilor permiteau monitorizarea online, în timp real, a imaginii și vocii angajaților. Supravegherea a fost realizată fără o justificare clară și legală, încălcând principiile legalității, transparenței și limitării scopului. Datele colectate (imagini și sunete) au fost folosite inclusiv pentru sancționarea disciplinară a angajaților, scop care nu a fost declarat inițial. Această practică a afectat nu doar angajații, ci și călătorii, întrucât sistemele de supraveghere colectau și sunetele/vocile acestora.
Pe de altă parte, este acceptat faptul că lipsa mijloacelor de supraveghere video poate atrage o serie de consecințe nevaforabile atât pentru angajator, cât și pentru angajați. În funcție de specificul obiectului de activitate, societățile se pot confrunta cu o serie de dificultăți care includ: gestionarea securității, prevenirea furturilor, identificarea unor cauze de accident la locul de muncă, vulnerabilități la nivelul pierderilor financiare cauzate de furturi, neglijarea sarcinilor de către angajați etc. Astfel, scopul prelucrării datelor cu caracter personal prin intermediul unor mijloace de supraveghere video se află în strânsă legătură cu riscurile asociate activităților desfășurate în cadrul profesional al locului de muncă. De asemenea, legitimitatea prelucrării datelor constă întocmai în scopul și riscurile regăsite la nivelul fiecărui operator, de aceea acesta ar trebui să colecteze doar acele date care sunt strict necesare pentru atingerea scopului urmărit.
În România, Legea 190/2018 aduce clarificări suplimentare privind monitorizarea angajaților:
- Justificarea interesului legitim al angajatorului – Angajatorul trebuie să demonstreze că supravegherea este necesară și proporțională cu scopul urmărit;
- Informarea prealabilă a angajaților – Angajații trebuie să fie informați clar despre existența, scopul și durata monitorizării;
- Consultarea sindicatului/reprezentanților angajaților – Orice decizie privind instalarea sistemelor trebuie discutată cu partenerii sociali;
- Alegerea metodelor mai puțin invazive – Dacă scopul poate fi atins prin alte mijloace, monitorizarea video sau audio trebuie evitată;
- Limitarea stocării datelor – Durata maximă pentru păstrarea imaginilor este de 30 de zile, cu excepția cazurilor justificate.
Prin implementarea evaluărilor de impact, operatorul asigură conformitatea cu reglementările de protecție a datelor, dar și cu cele aplicabile în domeniul protecției drepruilor și libertăților persoanelor vizate (angajații).
În concluzie, implementarea sistemelor de supraveghere video trebuie realizată cu maximă responsabilitate și doar în condițiile impuse de lege. Cazul Companiei de Transport Public Cluj-Napoca evidențiază cât de ușor pot fi încălcate drepturile angajaților și ale altor persoane vizate prin practici abuzive. Angajatorii sunt obligați să demonstreze necesitatea supravegherii, să informeze clar persoanele afectate și să evite metodele invazive care pot pune în pericol dreptul la viață privată. Soluțiile alternative, mai puțin intruzive, trebuie întotdeauna analizate înainte de implementarea unui sistem de monitorizare.
Pentru mai multe informații sau orice întrebări suplimentare, vă rugăm să nu ezitați să ne contactați:
➡ Telefon: (+4) 031 426 0745
📧 Email: office@grecupartners.ro
Suntem aici pentru a vă ajuta și pentru a oferi suportul nostru legal la toate situațiile dumneavoastră.
Așteptăm cu nerăbdare să discutăm cu dumneavoastră.
Avocat Mihaela Murariu